Tematica Simpozionului Naţional “Satul românesc, sat european” pare a fi fost schimbată din mers, întrucât stabilirea datelor de desfăşurare 8-9 septembrie s-a inclus în cadrul manifestărilor Săptămânii turismului gorjean. Iar comunicările ştiinţifice au avut loc ieri, la o pensiune din Baia de Fier.
Lansări de cărţi şi reviste. Monografia “Glogova, vatră de istorie”
În absenţa primarului comunei Baia de Fier, Dumitru Turbăceanu, chemat de urgenţă la judeţ împreună cu contabila şefă, prima alocuţiune i-a aparţinut lui Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj. O pledoarie pentru multitudinea oportunităţilor turistice în satul românesc contemporan – bine rostuită şi cuprinzătoare – ca susţinere a atacului în forţă al autorităţilor în promovarea turismului gorjean – doctă şi la obiect a premers intervenţia Mădălinei Ciolocoi, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. Care le-a transmis un “Bun venit!” participanţilor în nume propriu, dar şi din partea preşedintelui CJ Gorj, Ion Călinoiu.
Moderatorul Ion Cepoi i-a invitat pe cercetători să ia revistele calde “Portal MĂIASTRA”, nr. 2-2013, “Crinul Satelor”, Serie nouă, nr. 25 – septembrie 2013– în care le sunt publicate comunicările celor care le-au trimis mai devreme, dar şi revista “RĂDĂCINI” a Căminului Cultural “Ion Niţulescu” din Baia de Fier, ajunsă la numărul 52. Revistă cu sumar bogat, asupra căreia vom mai reveni, având ca editorial “Coborâtul oilor de la munte”, dar şi un articol despre “Reîntoarcerea la natură”, un complet compendiu al ofertei turistice din Baia de Fier, însoţit şi de o hartă. Îl felicităm pe autorul G.D. Chiriac şi ne pare rău că n-a fost invitat să-şi susţină pledoaria, fiind practic cu mult mai la obiect decât multe comunicări ştiinţifice.
Vedeta primei părţi s-a constituit lansarea excelentei monografii “Glogova, vatră de istorie” scrisă cu multă acribie de profesorul Ilie Paraschiv. Un dascăl pasionat de Glogova, chiar dacă s-a născut pe alte meleaguri. Scriitorul Nicolae Dragoş susţine că ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai complexe monografii apărută după 1990. Această operă completă este scrisă de un om devotat al comunei, cu conştiinţa profesionistului, ce îmbină punerea în valoare a documentului autentic cu forma de exprimare alaesă. În plus, se bazează pe o bibliografie vastă.
Între temă şi pe lângă
Prof.univ.dr. Grigore Smeu a avut capacitatea şi inspiraţia să renunţe la titlul “Portretul unor ţărani de tranziţie”, schimbându-l cu noul titlu “Şanse şi neşanse ale turismului rural!” A fost resimţită absenţa prof.univ.dr. Gheorghe Mecu, din pricina unui deces în familie, dar lucrarea domniei sale: “Dezvoltarea infrastructurii din mediul rural în ţări ale UE, precum Grecia, Portugalia, Spania” ar fi prezentat un deosebit interes.
Prof. dr. Petru – Demetru Popescu (Bucureşti) s-a dovedit a fi mult mai la subiect cu lucrarea: “Constantin Brâncuşi deschide o poartă gorjeană a sărutului pentru turismul European”. Cu tot respectful pentru autorul şi scriitorul Geo Călugăru (Bucureşti), dar eseul “Eminescu – pildă de verticalitate umană” ne place şi l-am fi dorit susţinut şi auzit altundeva. La fel ca acela al inginerului Octavian Andriţoiu, tot din Bucureşti, ce recunoaşte că nu-i critic literar şi s-a încăpăţânat să gloseze pe o temă peste puterile sale “Marin Sorescu şi legăturile sale cu cultura populară”, la fel cum un alt bucureştean cu obârşii gorjene prof.univ.dr.ing. Gheorghe Ţiclete, care-a şi moderat prima parte, ne-a cam plictisit cu “Conştiinţa şi condiţiile de viaţă, componente ale moralei…”. În schimb, deşi critic şi istoric literar din Bucureşti, Aureliu Goci ne-a încântat cu o cercetare pe tema aleasă de oprganizatori: “Ipostaze şi metamorfoze ale turismului rural românesc”.
Fără a fi fost în program, poetul, prozatorul şi publicistul Ion Căpruciu a acordat autografe pe “Amintiri din Casa Amintirilor”, Editura MĂIASTRA 2013, apărută iniţial pe fragmente în Gorjeanul. De mare success s-a bucurat lectura poveştii “Potecile din Brădiceni”, ce a stârnit ropote de aplauze.
Dracula Land, la Zorleşti-Gorj!?
Partea a doua a lucrărilor simpozionului a fost moderată de Grigore Smeu. Întâmplarea face ca poeta Claudia Voiculescu, bucureşteancă get-beget, dar îndrăgostită de Gorj şi de natură să fie mai pragmatică: “Satul românesc – sat turistic”. Ea a povestit cum într-un sătuc pe malul Mării Nordului a cunoscut un sat cu case de chirpici, locuit şi care atrage ca un magnet mulţi turişti.
Neobositul instructor al CJCPCT Gorj, poet, artist plastic şi, uneori, moderatorul vivace şi blajin Viorel Surdoiu le-a oferit tuturor şansa exprimării opiniilor. Chit că unele subiecte, precum “Familia secolului XXI”, a Pr. Ion Popescu din Albeni-Gorj e actuală, dar deloc turistică. La fel cu documentata lucrare a Pr. Emanuel Casvean – “Ţăranul, omul absolut, scurtă meditaţie asupra satului în viziune lui Petre Ţuţea”, ca şi a studentului în teologie din Bistriţa, Iuliu-Marius Morariu, tot pe lângă temă: “Relaţiile eparhiei Clujului cu mediul rural în perioada interbelică şi contribuţia ei la promovarea tradiţiilor locale”.
Şi ca să nu vă mai plictisim atâta, la final, poetul şi jurnalistul Ion Filipoiu a avut cea mai scurtă intervenţie. Pe spaţiul unei coli A4 a brodat documentat că “DRACULA LAND. Propunere de locaţie” merită atenţia autorităţilor. Viitorul domnitor Vlad Dracul, tatăl Contelui supranumit Dracula, domnitorul Vlad Ţepeş, s-a născut la Zorleşti, în Gorj.
N. Roşca
