Simpozionul național: «Satul românesc – sat european», 2016 (I)

Desfășurată în zilele de 17 și 18 septembrie 2016, în organizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, în parteneriat cu Primăria și Casa de Cultură Novaci, iar în cea de-a doua zi, cu Primăria și Căminul Cultural Arcani, cea de a XVII-a ediţie a Simpozionului național: «Satul românesc – sat european» a prilejuit un fructuos și benefic schimb de idei legat de importanța păstrării și chiar a valorificării tradițiilor și a obiceiurilor satelor din Gorj, a «leagănelor de suflet» în care «veșnicia s-a născut» și a odrăslit în decursul veacurilor, pentru a face ca în vetrele nemuririi ancestrale să se păstreze semnul inconfundabil al consacrării ființiale a poporului român, etnicitatea care mereu s-a convertit într-o comoară de neprețuit a identității noastre naționale, ca o metamorfoză începută și desăvârșită pe valorile spiritualității creștinismului răsăritean.

Faptele pilduitoare ale unui destoinic iubitor «de țară și de țărani»
În prima zi, la Casa de Cultură Novaci, ca într-o mirifică «oază» de frumusețe și de încântare de la poalele Parângului, la un secol de la trecerea în eternitate, a fost evocată figura celui mai de seamă fiu al localității, Dumitru Brezulescu, una dintre personalitățile de prim rang ale Gorjului, trăitor la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, cumnat cu marele diplomat, Nicolae Titulescu, un om al acțiunilor și al faptelor pilduitoare, un destoinic iubitor «de țară și de țărani», cum l-a numit marele istoric Nicole Iorga, preocupat de problematica deosebit de complexă a unei vechi instituții țărănești – banca populară. S-a apreciat faptul că Brezulescu, alintat de către cei apropiați cu diminutivul Matache, o mândrie legitimă pentru novăceni, constituie personalitatea care dă numele unei străzi din urbe și al cărui bust domină parcul din central orașului, păstrează meritul de a fi avut o contribuție însemnată la studiul proprietății în devălmășie în zona montană, considerând că în latura ei covârșitoare, «chestiunea țărănească» atrage atenția asupra unei situații grave care pune în discuție nu numai chestiunea economică, dar și cea morală a țărănimii de la munte, păstrătoare a spiritului național. Principiul de bază al concepției lui Brezulescu a fost «cooperația», cea care s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea, în perioada capitalismului în ascensiune, pătrunzând și în mediul rural ca o pârghie de ridicare economică a țărănimii și de modernizare a vieții satelor. De aceea, vorbitorii în cadrul simpozionului au depășit aspectul strict colocvial al manifestării și au reiterat faptul că Dumitru Brezulescu, fostul director al Băncii Populare «Gilortul», licențiat în Drept «Magna cum laude» al Universității București, doctor în științe juridice la Paris, deputat de colegiu în trei sesiuni consecutive în Sfatul țării(1912-1916), poate fi considerat făuritorul Novaciului modern, deoarece a militat pentru emanciparea satului din mijlocul căruia se ridicase pentru a înfăptui lucruri deosebite, făcând ca în acest colț de județ să apară un exemplu pentru întreaga țară, înfăptuind o veritabilă reformă structurală în acei ani de mari frământări sociale, conducând instituția băncii populare până în 1916, când s-a stins din viață la numai 36 de ani. În încheiere, participanților le-au fost prezentate imagini grăitoare din viața și activitatea lui Dumitru Brezulescu și a urbei sale natale, proiecte de viitor ale administrației publice locale.

“Ne întâlnim aici, datorită unui «dor» de vatra strămoșească”
Duminică, 18 septembrie 2016, în sala de consiliu a Primăriei Arcani, domnul primar Aristică Coiculescu, după ce a adresat un «bun venit» participanților, a spus că prin astfel de manifestări trebuie să conștientizăm faptul că tradițiile și obiceiurile noastre păstrate din moși-strămoși, ne conferă nu doar statutul de «sat european», pentru că înainte de toate, noi trebuie să fim «sat românesc», iar profesorul Dan Pupăză, inițiatorul și sufletul viu al acestor acțiuni de la Arcani, a reiterat pe un ton patetic și plin de substanță că “ne întâlnim aici, datorită unui «dor» de vatra strămoșească, mai ales că activitatea culturală a început în această localitate cu aproape 170 de ani în urmă și a continuat datorită unor oameni cu «minți ascuțite», dar și cu multă «dare de mână», care au dovedit că nu există activitate culturală fără instituția școlii”, pentru a ne oferi apoi momentul sublim, când a dat cuvântul profesoarei Ana Giurgiulescu și a recitat ca un stentor: “Chiar cu vocea răgușită/ Doamna Nuța dă intrarea/ Cu o dulce hăulită/ Ca să-nceapă sărbătoarea”, iar în momentul, am considera noi, sublim, Dan Pupăză a oferit revelația zilei, cum se spune, prezentându-se și pozându-se alături de venerabila Cătălina Iovu, poate în momentul cel mai impresionant al simpozionului de la Arcani, când bătrâna a spus în final: “Mi-a plăcut munca culturală, îmi plăcea să cânt cu domnu Cheznoiu și cu domnu Grigore Pupăză, care mă apreciau mult! Că toate poeziile și toate treburile, eu le făceam! Acum, se cunoaște, am «anii ruginiți», dar, să mă ajute Dumnezeu, să mor cu vedere și cu putere”, a încheiat prin cuvinte minunate această mesageră a veacului ce a fost și care va să fie, după care același neobosit Dan Pupăză a predat «ștafeta» domnului profesor, Viorel Gârbaciu, pentru începerea propriu-zisă a simpozionului.

“Tocmai pentru a înțelege că a îndruma actul de cultură este o datorie de onoare”
Ca unui adevărat nume apreciat și competent, domnului dr. Ion Mocioi, profesor de filosofie i-a fost acordată cinstea de a deschide «lista» vorbitorilor, acesta considerând că suntem la 95 de ani de la înființarea instituției căminului cultural din Arcani, unde a poposit în 1920 și istoricul Nicolae Iorga, după care a vizitat Mănăstirea Tismana și Peștera «Cioarei», iar în această localitate a existat o pleiadă de dascăli care au împletit activitatea în școală cu actul de cultură. “Putem spune că s-au scris multe lucrări despre dezvoltarea culturii în Gorj, dar, n-au pornit de unde trebuia, iar eu pot spune că ceea ce se întâmplă, astăzi, dovedește că din punct de vedere cultural, Gorjul este «la glezne»”, a încheiat domnia sa! Răspunzând provocării domnului Mocioi, profesorul Viorel Gârbaciu a punctat faptul că “trăim într-un spațiu al Văii Jaleșului, unde au poposit mari personalități, sociologi, etnologi, folcloriști care și-au legat numele de activitatea de cercetare, de activitatea culturală, iar acești oameni de marcă au fost evocați de către Gheorghe Gârdu, întemeietorul Revistei «Crinul satelor», al cărui număr 28, serie nouă s-a lansat cu acest prilej. Vă rog să rețineți, că în aceeași Vale a Jaleșului s-au ținut veritabile «stagiuni» de teatru pentru educația maselor și pentru sufletul oamenilor. Am văzut că ieri a fost omagiat la Novaci, Dumitru Brezulescu și «miracolul» de la Novaci, de acum o sută de ani, care a făcut cunoscut Gorjul, dar să nu uităm nici marii oameni politici: I. G. Duca, N. Titulescu, Gh. Tătărescu, care și-au legat numele de activitatea culturală din Gorj, tocmai pentru a înțelege că a îndruma actul de cultură este o datorie de onoare”, a precizat în încheierea primei sale intervenții mai ample, coordonatorul manifestării de la Arcani. (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA