Scriitorul Brâncuşi, în umbra Sculptorului cu acelaşi nume

115

BRANCUSI3Dacă, printr-un miracol, s-ar mai putea întoarce timpul şi sculptorului Constantin Brâncuşi i s-ar mai dărui o nouă viaţă, atunci el ar putea, dacă ar vrea, să le facă o straşnică concurenţă scriitorilor de astăzi. Ar fi, desigur, imposibil de crezut că ar participa la cenacluri, fiind o fire independentă.

Călătoriile sale multe, începând cu aceea pe jos la Paris, din anul 1904, aventura lui Brâncuşi prin România interbelică, trăirile în Parisul luminilor, drumurile în America, la procesul care l-a făcut celebru ori cu prilejul expoziţiilor, apoi în India şi alte locuri din lume nu i-au permis adunarea textelor între coperţile unei cărţi. În călătoriile brâncuşiene prin lumea reală ori artistică a năzuit totdeauna spre apropierea de absolut. Chiar şi sculpturile sale sunt în marea lor majoritate nişte metafore tridimensionale şi transcendente, cum s-ar exprima poetul şi filozoful Ion Popescu-Brădiceni. Călătoria spre sine însuşi a lui Constantin Brâncuşi n-a încetat până în ultima clipă a unei vieţi irepetabile şi încăpătoare. Năzuitoarele călătorii au fost menite apropierii de absolut, cum ar spune poetul şi publicistul gorjean Nicolae Dragoş. Constantin Brâncuşi mai fu călător şi prin lumea cuvintelor, devenind în timpul vieţii şi scriitor. Nu doar unul de aforisme. Adnotările, fabulele ori poveştile fantastice, descrierile ni-l relevă consecvent cu sine şi încrezător în starea sa divină. În anul 1965, un foarte tânăr scriitor şi publicist, George Cuibuş, de la revista clujeană „Tribuna”, a avut ideea realizării unei anchete internaţionale numită „Brâncuşi – în muzeele lumii”, întreprindere foarte îndrăzneaţă şi unică în epocă. Coleg cu tânărul scriitor George Cuibuş, care din nefericire a murit de tânăr, era un alt spirit „tribunist”, viitorul scriitor Constantin Zărnescu. Acesta rememorează întâmplarea reală în eseul său intitulat „Brâncuşi – Concepţiile şi conceptele sale, văzute în aforisme şi texte”, publicat în volumul „BRÂNCUŞI – Cioplitorul în duh”, semnat de colaboratorul nostru, profesorul Ştefan Stăiculescu, la Editura „Academica Brâncuşi”, ediţia a II-a, 2008.
La ancheta realizată de scriitorul George Cuibuş a răspuns şi scriitorul american James T. Farrel care, referindu-se la opera lui Brâncuşi intens cercetată de americani, a declarat: „În afară de Shakespeare şi Beethoven, mai există un Dumnezeu. Acesta este românul Constantin Brâncuşi!”…
La centenarul din 1976, colectivul revistei „Tribuna”, condusă de redactorul şef D.R. Popescu, a publicat un voluminos tom numit „Omagiu lui Brâncuşi”. Apoi, după opt ani de căutări prin biblioteci, Constantin Zărnescu a scos, la Editura „Scrisul Românesc”, din Craiova, cartea „Aforismele şi textele lui Brâncuşi”, cu o prefaţă a maestrului Marin Sorescu. Şi apropos de cartea lui Constantin Zărnescu, recenzată în numeroase limbi străine, americanul Sidney Geist a declarat: „Aforismele – cea mai profundă legătură cu pământul Olteniei natale!” Iar peste ani, Ştefan Stăiculescu, gorjean sadea transplantat în comuna Nicolae Bălcescu, din judeţul Vâlcea, a reuşit să alcătuiască a sa carte, despre care-am mai amintit, „BRÂNCUŞI – Cioplitorul în duh”, ediţia a II-a beneficiind de versiuni în limbile română, engleză şi franceză. Profesorul Ştefan Stăiculescu a izbutit să strângă nu mai puţin de 274 de aforisme, cum sunt cunoscute gândurile brâncuşiene cu tâlc. Eminenta traducătoare şi eseistă Sorana Georgescu-Gorjan a strâns cam 550 de cugetări brâncuşiene. Dintre care vreo 200 sunt scrise chiar de către artist şi au fost găsite în arhiva păstrată de moştenitori. Acestea au intrat în circuitul public încă din anul 2003, iar alte 350 sunt relatate din surse credibile. După cum susţine fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, constructorul Coloanei fără de sfârşit, în cartea sa „Aşa grăita Brâncuşi”, lucrare de folos aflată în curs de apariţie.Cu imensă acribie şi pasiune, distinsa doamnă Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, constructorul Coloanei Infinitului, lucrează la o altă carte despre scrierile sculptorului Constantin Brâncuşi. Volumul se numeşte „Aşa grăit-a Brâncuşi”, o bună parte dintre pagini văzând lumina tiparului în revista „Portal MĂIASTRA”.
Sorana Georgescu-Gorjan prezintă diversele forme ale unei fabule, apărută în variante. Aşteptăm cu interes cartea „Aşa grăit-a Brâncuşi”, cu părere de bine că va mai fi tipărit încă un florilegiu de texte brâncuşiene şi cu părerea de rău că scriitorul cu acelaşi nume a fost eclipsat de celebritatea sculptorului.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here