Aproape jumătate dintre profesori spun că e nevoie de educaţie remedială post-pandemie şi pe perioada verii, potrivit unui studiu publicat de Organizația Salvați Copiii.
„Mulţi profesori estimează că educaţia online a condus la stagnare în achiziţii sau chiar la regres, mai ales în cazul elevilor mici. Scăderea motivaţiei pentru învăţare şi a autonomiei în învăţare este foarte frecvent sesizată de profesori. Multe cadre didactice au semnalat efecte negative asupra bunăstării emoţionale şi abilităţilor sociale (pierderea capacităţii de interacţiune/socializare, opoziţionism sau timiditate exagerată, dependenţă de tehnologie). Deprivarea materială severă a crescut în 2020 uşor în populaţia generală, de la 14,5% la 15,2%, dar a crescut mai mult în rândul copiilor, de la 17,7% la 21,4% şi a înregistrat o creştere dramatică în rândul copiilor mici (sub 6 ani), de la 16% la 22%. Deprivarea materială în sfera alimentară (inabilitatea de a-şi permite, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, peşte sau proteină echivalentă) evoluează absolut dramatic, mai ales în cazul familiilor cu copii.
Aproape jumătate dintre cadrele didactice (48%) sunt de părere că, la nivelul şcolii lor, ar fi necesar ca măsurile de educaţie remedială să aibă loc şi pe parcursul vacanţei de vară, cu o creştere a necesităţii în urbanul mic (52%).
Analizând răspunsurile în funcţie de mediul unde se află şcoala, se observă că nevoia de educaţie remedială are o pondere uşor mai scăzută în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ (42%), urmate de mediul rural (48%) şi urbanul mic (51%).
În ceea ce priveşte cauzele care au făcut ca educaţia să cunoască un regres, cel mai des semnalate au fost lipsa accesului la internet/tehnologie şi pierderea motivaţiei. Astfel, sunt comunităţi şcolare unde lipsa accesului la tehnologie şi/sau la internet a făcut ca singurul instrument de lucru să fie fişele distribuite de profesori. Au fost semnalate cazuri în care, deşi s-au distribuit tablete, nu au putut fi folosite din cauza lipsei semnalului, a lipsei de cunoştinţe/abilităţi sau, pur şi simplu, din lipsa motivaţiei. Totodată, în mediul rural, gradul de acoperire a nevoilor de educaţie remedială a fost semnificativ mai mare, doar 4% dintre profesori apreciind că, deşi elevii ar fi avut nevoie, în şcoală nu s-au organizat grupe de educaţie remedială. În majoritatea cazurilor (70%), măsurile de educaţie remedială au fost susţinute cu efortul cadrelor didactice din şcoală, inclusiv ale managerilor şcolari. În ceea ce priveşte materiile acoperite, cele mai multe răspunsuri indică limba română şi matematica. În schimb, mai ales pentru gimnaziu, observăm că, în numeroase cazuri, orele remediale au acoperit şi alte materii: limbi străine, TIC, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale etc.
Odată cu gradul de urbanizare, creşte procentul celor care sunt de părere că educaţia remedială nu a fost necesară (de la 2% în mediul rural, la 5% în urbanul mic şi 21% în Bucureşti şi reşedinţele de judeţ)”, se arată într-un comunicat al Organizației Salvați Copiii.
Sondajul de opinie a fost derulat online, în rândul cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial, pe un eşantion neprobabilistic, în perioada mai – iunie 2021.
