Salonul editorial de carte al celei de-a XXVII-a ediţii a Atelierului Naţional de Poezie şi Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”

1. O sărbătoare a Cărţilor trăite
Scriam în partea întâi a acestui articol dedicat integral celei de-a XXVII-a ediţii a Atelierului Naţional de Poezie şi Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”, eveniment de excepţie (doar două manifestări literare mai sunt de o asemenea anvergură: Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi” şi Festivalul Naţional de Umor şi Caricatură „Ion Cănăvoiu” – n.m.,I.P.B.), că acţiunea CJCPCT Gorj instituţie a Consiliului Judeţean Gorj, găzduită de satul Brădiceni (al comunei Peştişani – n.m.,I.P.B.), a fost o reuşită formidabilă.
Gala a fost magistrală, iar „Salonul Editorial” generos cu cititorii şi cu iubitorii de critică, poezie, eseu, filozofie, estetică, teoria literaturii ş.a.m.d.
Sigur că istoria-mi transmodernistă intitulată „Scriitori români contemporani şi cărţile lor esenţiale” i-a uluit pe participanţi căci a numărat două volume de peste 1600 pagini. Aurel Ştefanachi a considerat-o un impresionant început de drum al afirmării noii paradigme transmoderniste în România de azi, cu nimic mai prejos celor semnate în epocă de G.Călinescu, E.Lovinescu, D.Micu, N.Manolescu, M.Zamfir, C.Livescu ori I.Holban.
Însă ce-i special proiectului „Serilor la Brădiceni” – a cărui tradiţie e de-a dreptul copleşitoare şi mă voi lupta ca el să nu cadă pradă unor stupide intrigi politice ori de salon – e colecţia de carte „Serile la Brădiceni”, devenită posibilă prin susţinerea necondiţionată a Editurii PIM de la Iaşi de-a cărei promptitudine nu m-am îndoit niciodată în ticălosul acesta de eon (ameninţat ba de pandemie ba de război, ba de dezastre naturale, cutremure, boli cronice necruţătoare etc. – n.m.,I.P.B.).

2. Colecţia „Serile la Brădiceni”
În anul de graţie 2023, au apărut deci sub directa-mi coordonare şi în contextul programului meu ideatic şi hermeneutic, la pachet de lux şi plăcere a relecturii ireductibile:
– Mircea Tutunaru: Dincolo de Motru;
– Romolus Nicolae: Iar cerul sălbatic;
– Mircea Tutunaru: Noapte greierilor;
– Ion Popescu-Brădiceni: Republica Literelor. Solilocvii;
– Nicolae Rădoi: Cenuşa zilei
Acestor titluri – premiate la cea de-a XXVII-a ediţie a A.N.P.C.P. „Serile la Brădiceni” de către Fundaţia „Serile la Brădiceni” în tandem cu C.J.C.P.C.T. Gorj – li s-au alăturat altele la fel de valoroase:
– Mircea Liviu Goga: Jumătate Vidros;
– Silviu Doinaş Popescu: Diurnalis;
– Alex Gregora: Mi-e toamnă, mă văd înger;
– Doina Drăguţ: Jocul minţii;
– Elena Claudia Jinga: Unde eşti şi unde sunt?
– Constantin Şişiroi: Pariu pe o lacrimă;
– Ion Mariş: Sentimente neasigurate;
– Carmen Doreal: Nunta de fluturi;
– Echim Vancea: Oraşul cu poeţi;
– Marilena Carmen Rădulescu: Plecată-n Toamnă;
– Maria Mănucă: Transplant de albastru;
– Petre şi Dan Neicuţescu: În pas liric printre amintiri;
– Aurel Ştefanachi: Alegerea Crucii;
– Gheorghe Vasuluţă: Valea Cerului;
– George Drăghescu: Biblioteca din cer;
– Andrei Novac: De mâine suntem pământ fierbinte;
– Marius Marian Şolea: Ipostaze şi tristeţi;
– Nicolae Crepcia: Poeme resuscitate;
– Valentin Talpalaru: Desculţ prin lumină;
– Constantin E. Ungureanu: Pe cărări spirituale (Evocări);
– Vasile Vasiescu: O lume ca o istorie;
– Marius Ghica: Cosmopolis.

3. Relector în „Biblioteca „Serilor…”
1. În „Alegerea Crucii”, Aurel Ştefanachi rămâne în continuare un suprarealist şi un poet al psihedelicului. Ca un „înger plângând” el îşi iniţiază cititorii în propria-i solitudine. E un transbaudelairean, deşi e vecin de compartiment cu T.S.Eliot. Discursul său e de acum tragic căci poetul meditează asupra condiţiei de muritoare a fiinţei umane. Temele sunt complementare: dragostea şi moartea, credinţa şi frigul, frunza îngălbenind şi sufletul dincolo de timp, vorbirea extatică şi scrierea sacrificială, ispitirea şi hierofania. Poemele sunt fie elegie fie bocet, iar ideile poetice sunt fie propulsive fie supraluminate de inspiraţie.
2. În „Cosmopolis”, Marius Ghica adună eseuri şi tălmăciri despre noi şi viaţa în Cetate. El ne reaminteşte, de pildă, că SUA sunt un spaţiu al multiculturalismului şi al speranţei; că în inima identităţii noastre europene, a identităţii noastre, este dialogul; că adevărata Europă va fi, din punct de vedere politic, aceea care se va construi plecând de la naţiuni iar nu deasupra naţiunilor ori împotriva lor”; şi că doar respectul etic şi spiritual al unei „autorităţi” extrauniversale poate salva viaţa de la o megasinucidere.
Marius Ghica este o somitate a hermeneuticii româneşti contemporane, întrucât a avut marea şansă de a colabora cu Paul Valéry, Julien Brenda, Jacques Derrida, Paul Ricoeur, Eugène Ionescu, Vaclav Havel, Bernard-Henry Levy, Mihai Şora, Ştefan Augustin Doinaş, George Sebbag, Ion D.Sârbu, Virgil Nemoianu, Mircea Martin, Nicolae Manolescu.
3. Maria Mănucă în „Transplant de albastru” se remarcă printr-o deschidere sensibilă spre lume, printr-o frăgezime a percepţiei tuturor elementelor acesteia şi îndeosebi a Naturii, care e prin ea însăşi o combinaţie sub semnul miracolului divin al Poeziei, Picturii şi Muzicii. Ea e totodată fanică şi criptică şi recurge la Sacru, căci lumea Albastrului criptează o simbolistică complexă – poetica ei e deci automat transmodernistă, căci această splendidă culoare e purtătoare a semnelor generalizate ale dumnezeirii; prin urmare – conchide Mihai Cimpoi – e „un albastru integrator, protector mântuitor – pavăză şi adăpost al fragilei fiinţe”.
4. Doina Drăguţ vizează în „Jocul Minţii” poesisul ca extract cultural. Noua ei carte de metapoezie e prefaţată de mine însumi şi postfaţată de Silviu Doinaş Popescu. Cel de-al doilea critic literar îi remarcă poetei craiovene, redactor şef al revistei „Constelaţii diamantine”, scriitura diferantă – adică în buclă. Tema jocului e transbarbiană, iar pe această platformă jocul este „egal nemăsurat strivind singurătatea”. Poemul devine joc în joc, permutările sunt prinse într-o istorie a sensului poetic. Revendicând relaţia specială cu timpul, poeta speră ca formele ei poetice să scape neatinse de trecerea timpului.
Ion Popescu-Brădiceni, scriitor, doctor în filologie