Redeschiderea fermei de păsări de la marginea municipiului Târgu-Jiu a adus nu doar reînființarea a peste 400 de slujbe, ci și primii angajați din străinătate care muncesc aici. E vorba de 16 cetățeni din Nepal, care sunt plătiți mai bine decât românii pentru că legislația prevede alte condiții pentru ei. Fiecare rămâne cu cel puțin 500 de euro în mână lunar, bani despre care nepalezii spun că le sunt suficienți pentru a-și întreține familiile pe care le-au lăsat acasă. Aceștia spun că s-au adaptat la condițiile din România, că le place foarte mult de români și că își doresc să își aducă și familiile la noi, dacă acest lucru va fi posibil.“Am susținerea familiei pentru a veni aici. Acolo lucram la un restaurant, la fel ca și în Dubai, unde am muncit câțiva ani. Aici câștig cât să îi pot susține financiar pe cei de acasă, soția, copilul care merge la școală. Îmi lipsesc pentru că sunt departe de ei, dar muncesc și timpul trece altfel. În viitor aș vrea să îmi aduc familia aici, dacă vor apărea ocazii pentru asta. Deocamdată vorbesc cu ei pe rețelele de socializare, după ce îmi termin programul de 
lucru. Colegii de aici sunt foarte drăguți, ne ajută acolo unde e cazul. Îmi plac oamenii și locurile. O primă experiență plăcută a fost când am trecut pe zebră. Mașina a oprit și noi am trecut, la noi nu ar fi fost așa”, spune unul dintre muncitorii nepalezi. Discuțiile cu aceștia se poartă de cele mai multe ori în engleză sau prin semne, românii, mai ales cei în vârstă, neputând să discute altfel cu aceștia. Șefii nepalezilor nu au probleme de comunicare cu aceștia, iar muncitorii veniți de la mii de kilometri depărtare încep să învețe româna pentru a se putea integra cât mai ușor la noi. Directorul fermei de păsări, Tiberiu Berbece, spune că „importul” de forță de muncă din străinătate ar putea fi soluția pentru criza de pe piața românească, străinii fiind în ultimele decenii și motorul dezvoltării economiei europene. “În toată Uniunea Europeană dezvoltarea se bazează pe forță de muncă din afara spațiului european. La noi încă este un început. Este greu și pentru ei, dar și pentru noi, ca angajatori. E vorba de adaptarea lor, de religie. De asta am și început cu 16 ca să vedem dacă ne putem baza sau nu pe ei. Forța de muncă din străinătate a fost motorul dezvoltării economiei europene. Cheltuielile cu ei sunt un pic mai mari, dar așa sunt legile în țara noastră. Nu este însă un fenomen de masă, e doar o încercare pentru a vedea cum ne adaptăm și noi și ei și apoi vom face o analiză pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm”, spune șeful fermei de păsări de la Târgu-Jiu.
Gelu Ionescu
