Bordura sudică a masivelor Parâng şi Vulcan este formată în majoritate din calcare supuse proceselor de carstificare. Pe aceste locuri, apele meteorice, precum şi cele din râuri lucrând neîntrerupt milioane de ani, au creat forme şi fenomene carstice de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.
Dintre acestea, putem aminti Cheile Oltețului cu a lor Peșteră Polovragi, cea mai lungă cavitate din Oltenia şi a cincea din ţară unde explorarea galeriilor subacvatice a fost făcută şi este continuată de GEES Bucuresti, Cheile Galbenului cu Peştera Muierilor, prima cavitate electrificată şi amenajată pentru vizitare din ţară şi urme ale locuirii acesteia cu foarte mult timp în urmă, pentru că, trecând de cealaltă parte a Jiului, ce în porţiunea grandiosului său defileu se constituie astăzi în cel mai nou parc naţional al României, să menţionăm Cheile Sohodolului cu a sa multitudine de peşteri şi avene dintre care două deţin recorduri naţionale în materie, câmpurile de lapiezuri şi depozitele de terra-rossa, rarităţi la nivel european, precum şi un curios şi încă cercetat în totalitate fenomen de difluenţă subterană în peştera Gîrla Vacii.
Tot pe aceste locuri se mai păstrează urme ale locuirii de către oamenii preistorici a unor cavități (peșterile Popii şi Cioarei), enigme care nici în ziua de azi nu au fost complet elucidate (Inelul de Piatră al Sohodolului) şi legătura sa cu peșterile Pîrlajului şi Laptelui, aflate pe creasta estică a Sohodolului, precum şi perimetrele Şuşiţa Verde şi Şuşiţa Seacă, fiecare dintre ele cu particularităţile sale, cu o cunoscută circulație subterană a apei prin carst, circulație favorizată de condiţiile specifice existente în zonă.
Pentru cei interesați, Gorjul dispune de un număr impresionant de peşteri, avene şi alte fenomene carstice (peste 2000), care sunt grupate în mai multe perimetre speologice. Mulţi dintre cei care vizitează aceste obiective ori, pur şi simplu se află in vecinătate cu ocazia unor sărbători ori nedei, lasă în urma lor mizerie. Să nu mai punem la socoteală intervenţiile ce se fac la maşini cu prilejul ieşirii la iarbă verde. Toate acestea, împreună cu activităţile necontrolate ale localnicilor care, nu de puţine ori, consideră zonele carstice un fel de depozite pentru gunoiul din gospodării, cu toate că în ultimul timp s-a intensificat campania de conştientizare la nivel local şi în mass-media, se pot constitui în focare de poluare a perimetrelor carstice şi nu numai, dacă luăm în considerare şi apa care circulă prin carstul zonelor și care, de multe ori, este folosită de oameni şi animale.
Cheile Şuşiţei Verzi, la o privire generală, nu prezintă aspectul formelor carstice cu care suntem învăţaţi datorită faptului că sunt largi, iar delimitarea acestora este dificilă de realizat. Perimetrul de mai sus menţionat este delimitat la est de masivele Sturi, Feţîia şi Cioara, iar la vest de muntele Borzi. Şuşiţa Verde, care se formează tocmai în apropierea Vârfului Straja prin unirea mai multor pârâiaşe, dintre care cele mai importante sunt Amaru şi Cartianu, parcurge în prima parte a albiei sale o porţiune de roci impermeabile specifice zonei de creastă a Vulcanului, pentru ca mai apoi să străbată perimetrul calcaros din componenţa platformei de eroziune Gornoviţa. Astfel, prin trecerea apei prin cele două unităţi geologice, se formează cele două porţiuni ale cheii. Lăţimea acestora este de 30-50 m în porţiunea de şisturi şi granițe, ajungând la 150-200 m în porţiunea străbătută în calcare.
Şuşiţa Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor, dar debitul ei scade sever în perioadele de secetă prelungită, precum şi printr-o puternică penetrare a apei în carst, pe un perimetru ce începe de la confluenţa cu Pârâul Sec şi se termină în apropierea satului Curpen. Deoarece debitele pierdute nu se mai regăsesc în aval s-a determinat că acestea se deplasează subteran de la NE spre SV. În cadrul platformei de eroziune Gornoviţa, formele carstice sunt bine reprezentate printr-o multitudine de peșteri şi avene, precum şi prin câmpul de lapiezuri din vecinătatea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor, ce formează una dintre cele mai spectaculoase perimetre de eroziune endocarstice din Carpaţi.
Va urma
Mugurel PETRESCU
