În amintirea lui Ion Pogorilovschi – O monografie despre „Masa Tăcerii”

Zilele trecute, am primit din partea scriitoarei GENOVEVA LOGAN-POGORILOVSCHI, soţia regretatului cercetător Ion Pogorilovschi, următoarea propunere/ofertă editorială scrisă de regretatul brâncuşiolog cu puţin înainte de fulgerătorul sfârşit din data de 6 iulie 2009:

Subsemnatul ION POGORILOVSCHI, critic de artă, membru al U.S., domiciliat în Bucureşti, str. Virgil Pleşoianu nr. 84, sectorul 1, ofer spre publicare cartea-album de artă

Motivaţie: Masa tăcerii din componenţa Memorialului Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost şi a rămas partea cea mai puţin comentată a capodoperei sculptorului. Or, tocmai Masa tăcerii este cea care deschide înţelegerea adecvată a întregului Triptic brâncuşian.

În anul 2008 se împlinesc 70 de ani de la darea în folosinţă spirituală publică a Memorialului eroilor. Volumul doreşte să marcheze momentul aniversar printr-o redresare a interpretării Mesei tăcerii.

Lucrarea este gândită în formula „pars pro toto”: o carte doar despre Masa tăcerii, dar orientativă în semnificaţia întregului Ansamblu sculptural brâncuşian. Astfel a rezultat un volum relativ subţire, accesibil ca preţ, lămuritor în privinţa uneia dintre cele mai mari creaţii ale artei universale.

Autorul, cunoscut pe plan mondial ca exeget al operei lui Brâncuşi, împlineşte el însuşi, în 2008, vârsta Capodoperei de la Târgu-Jiu, ceea ce motivează în mod aparte oferta sa.

Descriere: „Tăcerea Mesei tăcerii” reprezintă un eseu uşor de parcurs, fără note, inedit (elaborat în vara anului 2007). Totalizează 28 de pagini, în ideea că această dimensiune va permite, economic, cuprinderea textului în trei versiuni: în română, franceză şi engleză (total – aprox. 90 pag.). Astfel cartea ar înlesni o bună propagandă culturală în străinătate, având ca obiect anume lucrarea brâncuşiană de apogeu creativ, aflată în România.

Celor 90 pag. li s-ar adăuga, ca spaţiu tipografic, aprox. 5o pag. de ilustraţii, unele încorporate în text, altele planşe. Parte din iconografie are caracter documentar şi de arhivă, altă parte reprezintă fotografii special executate pentru volum de către un artist fotograf cu preocupări în domeniu (îl am în vedere pe Teodor Dădălău din Târgu-Jiu).

Probleme: Întrucât propun spre publicare o carte românească de interes european, aştept ca proiectul să apară competitiv şi să atragă fonduri europene, faptul urmând să se reflecte în preţul final de vânzare, atractiv pentru cumpărător.

Prezentei oferte îi ataşez, spre edificare, textul integral al eseului, în limba română, printat şi pe dischetă. Versiunile în limbile franceză şi engleză urmează să se realizeze după acceptarea de principiu a ofertei; de asemenea, corpusul iconografic.

*

Întrucât posibilităţile revistei „Portal-Măiastra” (trimestrial de cultură editat, începând din ianuarie 2005, de Centrul de Creatie Gorj & Filiala Târgu-Jiu a Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj) sunt limitate financiar, supunem această propunere Consiliului Local Târgu-Jiu, personal d-lui Primar dr. ing. FLORIN CÂRCIUMARU, care, în urma unei atente analize, ar putea s-o încredinţeze spre editare Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi” (e vorba doar de 15-20 mil. lei, după aprecierea noastră).

Având în vedere deschiderea către fenomenul cultural a primarului nostru dar şi a Consiliului Local Tg.Jiu (care au sprijinit, sub îngrijirea noastră, editarea unor cărţi de poezie ale unor cunoscuţi poeţi români de peste hotare, precum Adam Puslojici – „Tăcere lustruită”, 2006 şi Ion Miloş – „Coloana Infinitului”, 2008, scriitori de prestigiu internaţional pe care i-am propune chiar la titlul de „cetăţean de onoare al Municipiului Târgu-Jiu”) – considerăm că apariţia monografiei postume a lui Ion Pogorilovschi, „Tăcerea Mesei tăcerii”, ar fi un gest de mare cinstire a geniului brâncuşian, dar şi un privilegiu acordat Târgu-Jiului de a edita şi gestiona această inedită lucrare aparţinând celui pe care marele critic de artă american Sidney Geist îl considera „cel mai serios cercetător în Brâncuşi din România, alături de Barbu Brezianu.”