-V.G. Domnule ministru ANDREI MARGA, cu mult respect, vă propun să discutăm în cadrul acestui interviu despre «Procesul Lui Iisus» şi despre folosirea Sfintei Scripturi în abordarea temeinică a procesului, care poate fi privit şi analizat după veacuri!
– A.M. Domnule profesor Gogonea, «Procesul Lui Iisus» este readus în discuție în acești ani în publicații teologice sau pretins teologice! Fundalul pare să fie republicarea în 2017 în ediție engleză a lucrării celui care a apăsat cel mai mult în ultimul secol asupra pretinsei «opoziții» dintre Iisus și «evreii» timpului, aşa cum îi numeşte A.C.Cuza. În «The Teachings of Jesus: Judaism and Christian Theology» (1919), el avea să fie socotit de către Goebbels «mentorul antisemitismului modern», fiind cel care scria că, «proclamând egalitatea între popoare și contestând astfel calitatea pe care evreii înșiși și-au atribuit-o, de «popor ales», Iisus a atras asupra sa mânia tuturor învățaților și fariseilor, care au conspirat împotriva Lui pentru a-L executa și în cele din urmă au reușit aceasta cu ajutorul lui Iuda»!
– V.G. Bine, bine, dar, mai întâi, trebuie să avem în vedere cunoaştrea şi înţelegerea Sfintei Scripturi, lucru care poate fi raportat la mai multe comentarii!
– A.M. Iar, dacă teologi de anvergura neobișnuită a lui Rudolf Bultmann, despre care am vorbit, a lui Joseph Ratzinger sau Hans Küng, care au apelat la sprijinul evreilor, de ce nu ar face-o fiecare? Mai ales atunci când se vrea cunoașterea și înțelegerea Sfintei Scripturi? O teză a mea se referă la faptul că nu se poate înțelege creștinismul fără a observa cum este înțeleasă Biblia în cultura oamenilor din care s-a înălțat!
,,Procesul intentat Lui Iisus din Nazaret a plecat de la o neînțelegere și a fost marcat tot timpul de neînțelegere”!
-V.G. Dar, cercetările istorice, nu au şi ele o relevanţă în acest sens?
-A.M. Numai că cercetările istorice, relansate după ce un unitarian britanic a arătat că «procesul lui Iisus» a fost unul roman şi infirmă complet opinia lui A.C.Cuza. Nu este mai bun punct de plecare pentru a înțelege «procesul», şi cu aceasta trec la o altă teză a mea – decât afirmația din Evanghelia după Ioan, că, în fața minunilor pe care le săvârșea Iisus, Sinedriul acelei vremi a ajuns să fie dominat de temerea că «dacă-l vom lăsa așa, toți vor crede în el și vor veni Romanii și ne vor lua locul și neamul» (11;48, în traducerea Sfintei Scripturi de către Bartolomeu Anania).
– V.G. Totuşi, se pune în mod firesc întrebarea, dacă aceşti farisei sau învăţători ai Templului au vreun regret sau vreo remuşcare în sinea lor!
– A.M. Pătrunzătoarea observație a Sf. Ev. Ioan pune în prim plan interesul responsabililor iudei pentru Templu («locul») și soarta poporului («neamul»), în relația cu atotputernicul imperiu roman!
– V.G. Cu alte cuvinte, în cadrul protipendadei evreieşti era vizibilă şi chiar evidentă o teamă faţă de romani!
– A.M. Faptul nu miră, căci, după cum se știe, Marele Preot avea răspunderea ordinii în Judeea, în particular, în Jerusalim, și se ferea din capul locului și în orice chip ca să-i stârnească pe romani! «Dacă Marele Preot nu păstra ordinea, prefectul militar al Romei putea interveni militar, iar situația putea să-i scape din mâini. Atâta vreme cât gărzile Tempului, ce acționau ca poliție la dispoziția Marelui Preot, făceau arestări, atâta vreme cât Marele Preot era implicat în judecarea cazurilor (deși el nu putea executa pe cineva) erau puține posibilități pentru o confruntare directă între evrei și trupele romane» (E.P.Sanders, «The Historical Figure of Jesus», Penguin Books, London, New York, 1993, p.265). În «procesul» lui Iisus, Marele Preot Caiafa a jucat acest rol…
– V.G. Care nu era lipsit de importanţă pentru a înţelege mai bine de la ceea ce a pornit «Procesul Lui Iisus»!
– A.M. Procesul intentat Lui Iisus din Nazaret a plecat de la o neînțelegere și a fost marcat tot timpul de neînțelegere! Cunoscuta acțiune a lui Iisus în Templu, mai ales reflecția sa despre dărâmarea acestuia, a fost percepută ca o amenințare la adresa celui mai sfânt loc al evreilor, deși era vorba doar despre gesturi și reflecții profetice.
– V.G. Cum poate fi privită relaţia dintre contextul acţiunii procesului şi motivul pentru care a acţionat şi Marele Preot Caiafa?
– A.M. Contextul acțiunii era, însă, aparte, căci, așa cum s-a putut stabili mai nou, cu destulă precizie, în jur de trei sute de mii de oameni veniseră la Ierusalim de Paștele evreiesc al acelui an, iar sensibilitatea la pericolul dezordinii era sporită. Este sigur că Marele Preot a tratat întreaga manifestare a lui Iisus, începând cu intrarea Sa în mijlocul mulțimii în Ierusalim, ca pericol de răscoală. E.P.Sanders, ne spune că Marele Preot Caiafa a acționat «nu din cauza dezacordului teologic, cât din cauza responsabilității sale politice și morale: a păstra pacea și a preveni răscoale și vărsări de sânge» (p.273). Aici este punctul de plecare a ceea ce s-a petrecut!
,,Condamnarea lui Iisus a implicat persoane diferite, în grade diferite”!
– V.G. Mi se pare extrem de sugestiv modul în care se prezintă Procesul intentat Lui Iisus, în faţa in stanţelor evreieşti!
– A.M. Iisus a fost arestat de gărzi (doar ale Templului? și ale romanilor?) și adus pentru interogatoriu în fața autorităților Templului. Numai că «în procesul lui Iisus în fața instanțelor evreiești, multe rămân nesigure», ne spune autorul celei mai extinse cercetări creștine a iudaismului (Hans Küng, «Das Judentum», Piper, München, Zürich, 2001, p.407).
– V.G. Vă rog frumos, dacă se poate, să detaliaţi în câteva cuvinte cele menţionate de către acest cunoscut şi prestigios teolog!
– A.M. Celebrul teolog enumeră fapte ce nu pot fi ocolite: a) la discuția din Sinedriu cu Iisus nu au fost prezenți decât unii dintre saduceeni, care erau din capul locului reactivi la apariția unui nou profet; b) fariseii, care nu ar fi acceptat ca un evreu să fie predat străinilor, nu au participat și, de aceea, nici nu apar în consemnări; c) nu s-a decis în Sinedriu vreo condamnare a lui Iisus, ci numai transferul către procuratorul Pilat; d) nu a avut loc un proces propriu-zis în Sinedriu, ci numai o interogare în vederea transferului; e) nu s-a discutat atunci messianitatea lui Iisus, nici calitatea de «Fiu al lui Dumnezeu», care aveau să fie teme ale comunității creștinilor de peste câteva decenii; f) relatările vorbesc de mai «multe capete de acuzare» la adresa lui Iisus, dar numai cel privind amenințarea la adresa Templului a fost precis; g) la patru decenii de la răstignire, Evanghelistul Marcu a proiectat retroactiv asupra procesului lui Iisus, conflictul la care a ajuns biserica inițială cu sinagoga și a pus bazele interpretării ce-i incriminează pe iudeii din acea vreme (p.407).
– V.G. Ce a contat mai mult pentru Pilat din Pont, în decizia pe care a luat-o în privinţa condamnării Lui Iisus?
– A.M. Pentru Pilat din Pont, în sentință, a contat titlul de «rege al iudeilor», pe care Iisus Hristos l-ar fi revendicat!
– V.G. Dar, până la urmă, cine L-a condamnat, de fapt, pe Iisus Hristos?
– A.M. Procesul lui Iisus – scrie Hans Küng – este rezultatul interacțiunii dintre responsabilii Templului în acel moment și autoritățile romane de la fața locului. Nici unii, nici alții, nu pot fi exonerați. Nici unii nu sunt toți «evreii», nu sunt nici măcar «elita iudaică», nu sunt nici fariseii, cu care Iisus polemiza, și nici ceilalți nu sunt toți romanii! Condamnarea lui Iisus a implicat persoane diferite, în grade diferite!
– V.G. În finalul discuţiei de azi, aş dori să ne spuneţi, către cine se îndreaptă cel mai mult vinovăţia şi responsabilitatea pentru condamnarea Lui Iisus?
– A.M. Astăzi, toate examinările factuale atestă că susținerea din Evanghelia după Marcu, de care se agață «pretinsa opoziție», după care ar fi fost o «reuniune a Sinedriului în timpul nopții la Marele Preot», această susținere, însă, «provine din creativitatea literară a Sfântului Ev. Marcu, ca și ideea condamnării la moarte a lui Iisus de către curtea supremă evreiască» (David Flusser, «Jesus», Editions de l’Eclat, Paris-Tel Aviv, 2005, p.134). Nu există nici o dovadă că Sinedriul a dat condamnarea lui Iisus! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
