De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere, spune o vorbă. Cui să-i ceri a-şi aduce aminte de Maria Tănase? La scară naţională, Poşta Română a scos pe piaţă o suită de timbre filatelice, iar Banca Naţională a României o emisiune de asemenea omagială, cu monede ce au chipul Marii Păsări Măiastre a cântecului popular românesc, aşa cum a botezat-o, inspirat, marele istoric Nicolae Iorga. La Craiova, prilejul n-a fost ratat.
Şi nişte culturnici de-ai noştri, adică gorjeni, de doi lei, narcisişti ca şi mulţi poeţi gorjeni, se mai laudă cu Târgu Jiul capitală culturală a Olteniei. Nu vi pare amnezia prea de tot?
Lui Ion Ghiţulescu, directorul artistic al Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului”? Cumva, profesorului Ştefan Popescu, omologul său de la Ansamblul „Maria Lătăreţu”? Aş fi credul să-i văd în stare să se gândească la faptul că Maria Tănase, pe vremea când era deja celebră nu doar în România, ci în lume, a venit şi s-a angajat cu toată forţa ei artistică la Taraful Gorjului, din Târgu Jiu.
Şi ce dacă au trecut 100 de ani de la naşterea Marii Doamne a cântecului popular românesc. Un Ion Ghiţulescu ori Ştefan Popescu au griji mai mari. Că doar pentru ei este o perioadă bogată în nunţi şi botezuri. Nu-i aşa? Puneţi pariu cu mine că aceşti doi artişti aveau programate ba înregistrări, ba niscaiva cântări mult mai bănoase decât o Omagiere a Mariei Tănase?
Iată de ce e regretată absenţa din cultura gorjeană a excelentului manager cultural prof. Viorel Gârbaciu. Retras mai devreme de la postul ce-i venea ca o mănuşă, acela de Director general al Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, pe motive de sănătate. Omul sensibil la toate, poetul şi amicul tuturor artiştilor – la Viorel Gârbaciu mă refer – n-ar fă scăpat ocazia de a o preamări şi readuce în memoria contemporanilor pe aceea care-a făcut şcoală cu interpreţii de muzică populară ai Gorjului anilor ‘50, din mileniul şi secolul trecut. Cântând alături de ei, prin Târgu Jiu, prin comunele raionului cu acelaşi nume de atunci şi chiar prin ţară sau străinătăţurile unde aveau voie să meargă. Ca solişti şi reprezentanţi ai muzicii populare româneşti, dar şi gorjeneşti.
N. ROŞCA
