Conferința Asociației Naționale a Detectivilor din România: Președintele ANDR, Maria Bumbaru, și gen. Pavel Abraham, la Târgu Jiu

* Munca de investigație a detectivului particular trebuie statuată în lege așa cum sunt celelalte profesii liberale
* Ce trebuie schimbat în legislație pentru ca investigatorul privat să-și valorifice întregul potențial, în interesul național

Conferința Asociației Naționale a Detectivilor din România a avut loc vineri, 2 februarie, la Muzeul Județean din Târgu Jiu. Prezența investigatorilor a fost numeroasă, cu invitați deosebiți, conferința fiind prezidată de președintele ANDR, Maria Bumbaru și generalul de poliție, Pavel Abraham, președinte de onoare.

Întâlnirea regională a detectivilor din țară se înscrie între evenimentele rare în comunitatea gorjeană, dar într-un context al unor schimbări majore în țară și la nivel mondial, siguranța și securitatea fiecărui stat și implicit a cetățenilor, fiind de maximă importanță.
Obiectivul principal al acestei întâlniri și ale celor care urmează și în alte județe, cu detectivi din toată părțile țării, vizează în mod special, schimbarea, îmbunătățirea legislației cu privire la profesia de detectiv particular, sau investigator particular – așa cum ar dori conducerea ANDR, să se numească această profesie, în noile reglementări la care atât Maria Bumbaru, cât și Pavel Abraham lucrează. În mod prioritar, prof. Pavel Abraham a susținut nevoia din ce în ce mai acută a implicării investigatorilor în probleme vitale, cele pe care le au în gestiune instituțiile statului, ca un sprijin real în general, în toate investigațiile care țin de stabilitatea națională, în așa fel încât, cetațenii să aibă un trai prosper și armonios.
La întâlnirea de vineri, au fost invitați la prezidiu, directorul general al Centrului de Calcul Târgu Jiu – o companie cu peste 35 de ani de experiență – Bebe Ionică, de care, așa cum a dezvăluit Maria Bumbaru, s-a legat o prietenie trainică, de câteva decenii, cercetător al Institutului de Cercetare, Dezvoltare și Inovare din cadrul UCB Târgu Jiu, Adrian Tudor, tatăl acestuia, Ion Tudor, fost director al Poliției Locale, care a îndeplinit funcții de conducere în mai multe instituții publice din județ, decanul Facultății de Drept și Științe Economice Târgu Jiu din cadrul Universității ,,Titu Maiorescu”, Cristian Drăghici, Iani Gârbaciu, director de cabinet al prefectului de Gorj, Iulian Popescu, și purtător de cuvânt al instituției, care l-a suplinit pe prefect, acesta fiind plecat la București, dar și un reprezentant al Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Gorj, structură a Agenției Naționale Antidrog Gorj, înființată de gen. Pavel Abraham, cu mulți ani în urmă, în anul 2003. Sala Muzeului Județean a fost ocupată de detectivi, conducerea ANDR, sugerând presei că anonimatul este totuși important, solicitând, cu finețe, nefotografierea lor.
Gen. Pavel Abraham, pe lângă o lungă activitate în slujba legii, cunoscut analist invitat de ani de zile, de cele mai importante televiziuni din țară, pentru expertiza sa, a povestit cum a reușit să înainteze în carieră, cu răbdare și mult studiu, răspunzând în permanență provocărilor, ajungând – am putea spune – un as în tot ce ține de legislația națională și internațională. Acesta, după evenimentele din 1989, s-a remarcat și prin faptul că a pus bazele serviciului de probațiune, care a ajuns Direcție Națională de Probațiune. În fine, iată câteva declarații ale sale: ,,Ca detectivi, aș vrea să aveți în vedere noua reglementare legislativă pe care o pregătim, eu și Maria Bumbaru, conducerea ANDR, în care vrem să înființăm, să statuăm în lege profesia detectivilor particulari, sau a investigatorilor particulari așa cum ne dorim să fim numiți, cum există Barourile pentru avocați, Camerele pentru notarii publici, sau Ordinele pentru arhitecți, toate aceste profesii liberale, ca să ne încadrăm la limbajul european. Să ne identificăm, să avem un anumit statut, noi, după practica europeană. Actuala legislație trebuie transformată – pentru că ea vizează doar ”exercitarea profesiei de detectiv particular” – în Organizarea și Exercitarea profesiei de investigator privat. Vom merge după sistemul deja validat în România, pe ideea de a avea structuri teritoriale pe care să le numit distinct: pretură (vechea organizare administrativ-teritorială), directorat, sau celulă sau o altă denumire pe care o vom alege la întâlnirile viitoare. La componenta de autorizare, aș dori să introducem de la accesul în profesie, condiții obligatorii: nimeni nu va putea exercita profesia de detectiv particular, fără o pregătire prealabilă, în așa fel încât să nu se interfereze cu drepturile fundamentale ale omului. Având în vedere acțiunea acestor persoane după ce devin detectivi, ajung într-o zonă care interferează cu intruziunea în drepturile fundamentale ale omului și noi n-avem voie să fim nepregătiți. Actuala lege, în ceea ce ne privește, este insuficient reglementată, în unele cazuri se practică ilegal, în sensul că persoana nu face parte dintr-o asociație de profil, iar profesia trebuie protejată, trebuie să fie similară celorlalte bresle, cu nuanțările de rigoare. Să avem elemente metode și tehnici de lucru, proceduri… (…) În astfel de întâlniri vom strânge propuneri pentru perfecționarea actualei legi a investigatorului privat în România. De asemenea, vom consolida relația cu instituțiile publice, respectiv cele ale forței publice, a instanțelor, a avocaților în mod special, pentru a da substanță actului de justiție în contextul actual, prin informații calificate, obținute în mod științific și legal, aș spune eu. Sper că lucrările de aici, de la Târgu Jiu, vor aduce un alt element de noutate; acum trei săptămâni ne-am întâlnit cu cei din Banat, urmând să ne vedem cu toți colegii din toate regiunile țării pentru a colecta informații pe care să le prelucrăm și să fie utile societății, iar profesia de investigator privat sau detectiv particular – cum este prevăzută în legea 329/2003, cea care reglementează această activitate, să aducă creșterea valorii a muncii de investigație ”, a mai precizat acesta.
Președintele ANDR a declarat, printre altele: ,,Timp de 20 de ani facem acest gen de întâlniri, acum suntem cu detectivi din cinci județe: Gorj, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara. Au venit și colegi din țară, din Timișoara, de exemplu, Galați, Buzău, București. Scopul întâlnirii se împarte în două: cel al comunicărilor profesionale; și legăturile care se fac la astfel de întâlniri, fiindcă această muncă este una de echipă și de colaborare”.
Despre activitatea detectivilor particulari, discretă dar prezentă în societate, puteți reciti aici: https://gorjeanul.ro/detectivii-din-tara-se-intalnesc-la-targu-jiu/
Mihaela C. Horvath