Timp de două zile, la Tismana, în Tabăra Sfântul Nicodim, fostă a tineretului şi elevilor, s-au reunit mai mulţi creatori, începând cu şcolile generale, colegii şi licee gorjene spre a-şi desemna laureaţii ediţiei 2011. Eu însumi participant, ca vicepreşedinte al juriului revistelor şcolare, am fost martorul unei efervescenţe cum nu mă aşteptam.
N-aş zice că participanţii au fost mai numeroşi ca la ediţia precedentă, iar condiţiile superioare, de când tabăra a revenit Mânăstirii Tismana, cu doar 25 de lei noaptea de cazare, de cele de masă, liniştea şi pitorescul peisajului fiind la o cotă înaltă ne determină să apreciem drept reuşită în tot fapta de cultură şi învăţătură Tismana – 2011. Pentru o imagine mai adecvată, i-am solicitat un interviu preşedintelui juriului – reviste şcolare şi Tinere Condeie Gorj 2011, poetul şi universitarul Ion Popescu Brădiceni.
-V-aş ruga să-mi spuneţi cam de când vă ocupaţi de supervizarea celor două concursuri?
-De vreo cinci ediţii consecutive. Numai anul trecut, premiantele şi premianţii Gorjului au obţinut la Concursul Naţional al revistelor şcolare zece Premii I, iar la Tinere Condeie patru Locuri I. A fost un record fantastic, doar Bucureştii ne-au depăşit. În fiecare an, recolta de premii naţionale a crescut. Până acum, flerul meu s-a dovedit imbatabil. Şi acum, ai fost de faţă, la reviste şi la poezie am făcut harcea-parcea jurizarea din echipă. Prof. Dumitru Dădălău insista să obţină trei premii întâi. N-am cedat decât dacă două merg mai departe, cu drept de participare la faza pe ţară, iar unul stă pe loc. Pentru greşeli flagrante de gramatică. La aşa ceva, nu mai am frate, nu mai am tată şi nici mamă. Câştigă numai valoarea.
-În condiţii de criză, cultura prosperă calitativ. Cum apreciaţi actuala participare?
-S-a dublat numărul de participări al reviste şcolare, deşi au dispărut trei. Au reapărut „Interval” de la Colegiul Naţional Spiru Haret, „Studium” de la CN Ecaterina Teodoroiu. Regretabilă e neapariţia, din diverse motive – economice sau lipsă de preocupare – a revistei „Joc de creion” din Târgu Cărbuneşti. Ori cei de acolo au pierdut gustul competitivităţii. Încolo, am constatat constanţă ca în cazul revistei Liceului Tismana, condusă de aceeaşi profesoară Mihaela Lupu, secretara Juriului. La fel revista „Cuget liber” a Colegiului Industrial „General Gheorghe Magheru” şi „Murmurul Jilţului” de la CN Mătăsari. Revista „Jurnal 11” s-a prezentat la aceeaşi înaltă cotă şi cu aceeaşi elevată ţinută grafică. De altfel, revistele laureate de anul trecut şi-au menţinut acelaşi conţinut diversificat, elaborat, cu sporite griji pentru valoare, în primul rând, cât şi pentru acurateţea limbii române în sine.
-Din păcate, atenţia faţă de limba română n-a excelat.
-Limba română e în mare suferinţă. S-a văzut că, totuşi, colectivele de redactori elevi din fruntea revistelor nu au încă libertatea şi dezinvoltura de a-şi croi şi de a-şi alcătui numai ei înşişi întreaga revistă. Sau profesorii îşi publică propriile lor materiale fără a le cere acestora acceptul. Spre pildă, revistele „Studium” şi „Interval”. În loc să le lase spaţiul tipografic elevilor. Acest păcat se perpetuează de pe un an pe altul, îngrădind orizontul de penetrabilitate a vocilor tinerilor redactori. Fie în mediul lor şcolar, fie în mediul social ca atare. La care se raportează elevii.
-În legătură directă cu observaţia domniei voastre, aş aminti că mergând la Mătăsari, cu amicul Theodor Dădălău, o bibliotecară de acolo observa că prof. D. Dădălău se prea publică pe el şi pe aceia car-i ridică osanale.
-Domnul Ion Elena – preşedintele executiv al Juriului a remarcat, la înmânarea premiilor şi diplomelor că ideea de bază cu care s-a rămas a fost că de fapt creşterea calitativă şi nu numai cantitativă a făcut ca, în mod excepţional, să fie trimise la faza pe ţară două reviste ocupante ale aceluiaşi loc I, ex aequo mai pe latineşte. Este cazul revistelor „Studium” şi „Interval” la secţiunea literare liceu, iar „Palia”, de la Şcoala generală „Săvoiu”, şi „Izvorul Sâmboteanu”, tot la secţiunea literare dar la şcoli generale.
-Cine şi care sunt revistele remarcate şi remarcabile?
-Dar, totuşi, şi în ediţia 2011, reginele incontestabile ale concursului şi ale Taberei Tinere condeie au rămas, la reviste, „Cuget liber” şi „Jurnal 11”, iar la creaţii literare – reputatele colegii „Ecaterina Theodoroiu” şi „Spiru Haret”. Merită un elogiu special, pentru contribuţia lor profesorii Iulian Olariu(Motru), Zenovie Cârlugea, Andrei Popete Pătraşcu, care au adus la jurizare câte un voluminos plic cu creaţiile literare ale elevilor, Ion Trancău şi Ion Pinţa, de la CN „Spiru Haret”, ca şi Marius Buzera cu al său „Cuget liber”, Cornel Şomâcu – cu revista Şcolii generale Băleşti şi Ion Elena, directorul revistei „Jurnal 11”.
-Faţă de alţi ani, am remarcat şi prezenţa în concurs a două volume de poezii.
-Este pentru prima dată, e adevărat. Roxana Munteanu a venit cu un volum de poezii îngrijit de Ion Popete Pătraşcu şi a mai apărut încă un volum, în manuscris, dar pregătit pentru tipar. Cu colile interiorului cărţii şi cu coperta deja tipărite.
-Aveţi şi nemulţumiri?
-Da. Şi totuşi, îmi arog dreptul de a atrage atenţia asupra degenerării preocupării profesorilor de limba şi literatura română pentru promovarea resurselor creative şi artistice ale limbii române.
Creaţia propriu-zisă şcolară, în pofida acestor neplăcute surprize, este în mare suferinţă. Cel puţin poezia scrisă de tinerii condeieri este jalnică. Se observă clar în aceste pagini jurizate, absenţa oricărui orizont literar. Ca atare, eu, preşedintele în exerciţiu al Cenaclului Columna şi inspectorul şcolar educaţional prof. Ion Elena – respectiv Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj vom încheia, în toamnă, un parteneriat prin care subsemnatul, va iniţia şi ţine o serie de conferinţe şi lecţii de creaţie efectivă în cadrul unor cenacluri şi ateliere literare înfiinţate la nivelul unor licee şi şcoli reprezentative din Târgu Jiu. Dacă judeţul va dori şi aderă la această propunere va trebui să solicite acest lucru Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj şi Centrului Judeţean de Cultură Gorj. Am disponibilitatea de a le sta la dispoziţie. Şi, era să uit, m-a ajutat imens la jurizare profesionalismul şi seriozitatea profesorului Dragoş Mocioi, de la Liceul nr. 5 Târgu Jiu. Un exemplu prin care se dovedeşte că aşchia nu sare departe de trunchi, el fiind fiul şi urmaşul reputatului scriitor şi universitar Ion Mocioi.
Ion Predoşanu
