În semn de omagiu adus unor mari personalități gorjene, în cadrul manifestării culturale „One Step to Infinity. Brâncuși – UNESCO 2024”, din data de 28 iulie 2024, au fost dezvelite busturile în bronz ale lui Gheorghe și Arethia Tătărescu.
Trebuie precizat faptul că mai există două busturi foarte asemănătoare, la Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” din satul Vladimir, executate de același sculptor, Paul Popescu. Inițial, acestea au fost amplasate, de asemenea, în Parcul „Arethia Tătărescu”, în anii 2013 și 2014, dar Ministerul Culturii a avizat mutarea acestora și busturile au fost reamplasate, în anul 2019, în Vladimir. Busturile actuale sunt variante ale primelor două, turnate tot în bronz, la care s-au adus câteva modificări, realizându-se, astfel, o nouă viziune estetică. 
Firma care și-a asumat această sarcină aparține arhitectului Vlad Popescu, fiul regretatului artist Paul Popescu. Domnul Vlad Popescu, prin firma sa, a donat machetele busturilor actuale Primăriei Municipiului Târgu Jiu, care a scos la licitație executarea proiectului (busturi și socluri), ce a fost avizat de Comisia Națională a Monumentelor de For Public. Aceeași comisie a avizat și amplasarea lor în Parcul „Arethia Tătărescu”.
Cuvântul de deschidere al ceremoniei respective i-a aparținut domnului Adrian Bândea. Acesta a scos în evidență importanța momentului ce a avut loc chiar în ziua în care Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, inițiat de Arethia Tătărescu, cu sprijinul necondiționat al soțului ei, primul ministru, Gheorghe Tătărescu, a primit aviz favorabil pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, de către comitetul acestei organizații, întrunit la New Delhi, în India. A urmat apoi dezvelirea celor două busturi de către domnul Vlad Popescu.
În fața lucrărilor au fost expuse, pe șevalete, copii mărite ale unor fotografii ce înfățișează familia Tătărescu și a mai multor documente importante: certificatele de naștere și căsătorie ale soților Tătărescu și actul de donație a lucrărilor brâncușiene orașului Târgu Jiu, de către Liga Națională a Femeilor din Gorj (fotografiile au fost puse la dispoziție de Universitatea „Constantin Brâncuși”, prin Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, iar copiile documentelor de către Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj).
A luat apoi cuvântul Sorin Buliga, care a prezentat viața și activitatea lui Gheorge Tătărescu, unul dintre marii oameni de stat ai României, care a ocupat și funcția de prim-ministru al țării, între anii 1934 și 1937, perioadă considerată ca fiind cea mai valoroasă guvernare interbelică, atunci când România a cunoscut o puternică dezvoltare în plan economic și cultural și când Brâncuși a ridicat cele trei opere sculpturale majore ale ansamblului „Calea Eroilor”.
Cariera sa politică a fost excepțională: după un doctorat, la Paris, în științe juridice, se înscrie, în 1912, în Partidul Național Liberal, în 1919 este deputat de Gorj, în 1935 devine președinte al organizației PNL Gorj, apoi secretar general al PNL din România și consilier regal. Începând cu 1937, este membru de onoare al Academiei Române. În 1938, devine ministru secretar de stat și apoi ambasador la Paris. În 1940, este vicepreședinte al partidului unic, Frontul Renașterii Naționale. Din nefericire, experiența dramatică din perioada pușcăriilor comuniste (între 1950 și 1955) a declanșat boala care i-a curmat viața, în martie 1957 (moare în aceeași lună și în același an cu Constantin Brâncuși).
Gheorghe Tătărescu avea o afecțiune reală față de Gorj, căruia îi datora chiar „ființa sa politică”, după cum mărturisea: „Florile vieții mele sunt la București, dar tulpina și rădăcina sunt pe calea Jiului, în Gorjul meu drag”. Acțiunile sale s-au împletit armonios cu cele desfășurate de soția sa, Arethia Tătărescu. Sub raport economic, el a sprijinit puternic modernizarea orașului Târgu Jiu și a Gorjului, unde a înființat Fabrica de țigarete, Fabrica de cărămidă, Fabrica de confecții, Fabrica de marmeladă, Topitoria de cânepă Vădeni, Uzinele Sadu, Sanatoriul Suseni-Dobrița. De asemenea, a dispus atât reluarea lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bumbești-Livezeni, cât și refacerea drumului transmontan Novaci-Sebeș. A acordat un ajutor important unor biserici și mânăstiri din Gorj și a inițiat acțiuni de caritate și filantropie.
Sub aspect cultural, are marele merit de a fi sprijinit, moral, financiar și material, edificarea ansamblului brâncușian „Calea Eroilor”. Acesta a fost donat orașului, la 27 octombrie 1937, de Liga Femeilor Gorjene, pentru a celebra memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de reîntregire.
A luat apoi cuvântul doamna Gabriela Popescu, președinta de onoare a Ligii Femeilor Gorjene, care s-a reînființat în 1992, completându-și titulatura, în anul 1996, cu numele Arethiei Tătărescu (actualmente, președinta ligii este doamna Adina Andrițoiu). Domnia sa a vorbit despre realizările Arethiei Tătărescu, în calitate de președintă a ligii (organizație pe care a înființat-o în anul 1921), care a contribuit la conservarea şi perpetuarea datinilor şi tradiţiilor populare, la modernizarea covorului oltenesc, la înfiinţarea de centre săteşti de lucru, a şcolilor de gospodărie de la Rovinari şi a renumitului atelier de ţesătorie din Târgu Jiu (covoarele au fost premiate la diverse expoziţii din străinătate, iar în 1937 un covor ţesut în atelier a primit un premiu la Paris), la înfiinţarea Muzeului „Alexandru Ştefulescu”, în clădirea de pe malul Jiului (construită în stilul celebrelor cule gorjeneşti, actualmente sediul Centrului „Brâncuși”), la îngrădirea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu şi reînceperea săpăturilor arheologice, la chemarea renumitului istoric C.S. Nicolaescu-Plopşor pentru a relua cercetările de la Peştera Muierilor sau de la Baia de Fier şi Polovragi, de la Runcu şi Sohodol, la renovarea casei părinteşti a lui Tudor Vladimirescu, precum și la ridicarea un monument-sarcofag pentru cinstirea eroinei Ecaterina Teodoroiu.
Realizarea cea mai importantă a Arethiei Tătărescu rămâne însă, aducerea lui Brâncuşi pe meleagurile natale şi sprijinirea sculptorului pentru a ridica la Târgu Jiu un monument închinat eroilor căzuţi în războiul de întregire a patriei. Până în toamna lui 1947, Arethia Tătărescu s-a aflat mai tot timpul în Gorj, unde s-a pus în slujba cultivării tradiţiilor populare şi a dezvoltării industriei casnice.
Publicul numeros, format din autorități locale, profesori, cadre universitare, studenți și mai mulți reprezentanți ai presei, a apreciat actul de omagiu adus acestor mari personalități gorjene, ca pe un eveniment îndelung așteptat, cu atât mai mult cu cât în destinul cultural european al orașului Târgu Jiu – început în momentul în care Constantin Brâncuși și-a amplasat aici capodopera – se deschide acum o nouă etapă, benefică, prin includerea ansamblului „Calea Eroilor” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Sorin Buliga
