Accente polikratice – Clipa cea repede ce ni s-a dat

228

Nu ştiu ce impresie şi-o fi făcut domnul Andrei Marga despre oamenii de cultură din Târgu-Jiu, cu prilejul înfiinţării Filialei Oltenia-Gorj a Institutului Cultural Român. Cert este că intelectualii, scriitorii şi universitarii gorjeni au fost prezenţi într-un număr surprinzător de mare. Toţi sunaţi, cred – căci cu mine aşa s-a întâmplat – de domnul Ion Cepoi ori de doamna Mariela Pârvulescu, director, respectiv director adjunct la Filială.

Discursurile (Ion Cepoi, Andrei Marga, Ion Călinoiu, Ion Cîlea, Florin Cârciumaru, Sorin Arjoca, Adrian Gorun) au fost generoase. S-au încheiat acorduri (protocoale) între I.C.R. şi C.J. Gorj, Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, Primăria Municipiului Târgu-Jiu, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, C.J. Vâlcea, s-au lansat reviste (Confesiuni, Lumea gorjenească, Brâncuşi, Caietele Columna, Portal Măiastra, Buletinul Informativ al I.C.R.) multe dar, vai, încă aproape necunoscute pe mapamond.
Am înţeles – dar asta nu înseamnă că m-am şi entuziasmat – că „Lumea gorjenească” şi „Brâncuşi” au fost selectate să fie editate în parteneriat cu Fundaţia „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu şi scriitorul Vasile Vasiescu cu sprijinul Filialei Oltenia-Gorj a I.C.R. Obiecţia mea vizează nu criza de valori zonale, ci lipsa banilor necesari unor întreprinderi totuşi serioase şi de anvergură europeană (mondială în final). Răsfoind, nu citind pe de-a rândul – am avut senzaţia că, deocamdată, spectaculozitatea ideilor puse în circulaţie e prea timidă. O fi din pricina momentului economic în recesiune? din pricina neîncrederii ca asemenea „miraculoase iniţiative” (Ion Cepoi) chiar ar putea prinde contur şi n-ar fi forme fără fond? din pricina unor repetate deraieri de la linia dreaptă a viitorului?
Aşa este, deocamdată nu avem decât viitor (Ion Cepoi), căci trecutul, ca să existe, trebuie făcut vizibil, internaţionalizat, iar zestrea de patrimoniu local (eu, ca şi regretatul Nicolae Deaconu, continuu să promovez nestrămutat localismul creator, dar de unul singur…?!) aureolată cu prestigiu şi integrată în sisteme de comunicare viabile şi performante, semiotice şi ontologice.
Domnul Victor Ponta, norocosul nostru prim-ministru, s-a ţinut exemplar de cuvânt şi, ne-a dat un fir. Depinde dacă elita culturală şi cea administrativă se vor respecta una pe cealaltă, îşi vor da mâna productiv, Kairotic şi efervescent întrucât, adevăr grăit-a domnul Ion Călinoiu „viaţa este scurtă, cultura rezistă în timp”, iar „o bogăţie care ni se oferă permanent, fiindcă e practic inepuizabilă rămâne tot cultura” (Ion Călinoiu).
Aşa că a sosit clipa ca oamenii de cultură din Gorj să nu mai fie trataţi în mod superficial (ca personalităţi şi ca resurse financiare), iar Târgu-Jiul să devină realmente „capitala culturală a Olteniei (Adrian Gorun) şi a Balcanilor măcar, fie şi prin adjudecarea eficientă managerial, de proiecte cu finanţare europeană aşa cum va fi înfiinţarea Centrului de Informare şi Documentare Constantin Brâncuşi ori înfiinţarea unui muzeu „Constantin Brâncuşi” în Casa de pe malul Jiului, din Parc (Florin Cârciumaru). Târgu-Jiul, Gorjul are destui oameni merituoşi (de ce să nu postulăm o meritocraţie gorjeană?) şi „capabili să se exprime axiologic”, „să evite păcatele relativismului cultural, căutând şi fundamentând elemente de identitate şi de unicitate” (Adrian Gorun), demers pe care, prin „ambiţia-i perspectivală” a confratelui meu Ion Cepoi, îl efectuăm deja de vreo şase-şapte ani în fiecare vară, într-o tabără de profil inter- şi trans-disciplinară, modernă şi transmodernă, o echipă desemnată în acest nobil scop.
un comentariu de Ion Popescu-Brădiceni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here