OMUL care a adus lumină atât în sufletele conjudeţenilor, dar şi în viaţa concretă, prin electrificarea a mii de gospodării gorjene, a plecat spre Înaltul, în ziua de joi, 11-04-2013, de ziua Sf. Ierarh Calinic de la Cernica şi a fost înmormântat Duminecă 14-04-2013, de ziua Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului. Aceasta nu e o simplă coincidenţă!
Iată, în câteva cuvinte, cum a fost receptat de noi colegii de serviciu ai D-sale, din cadrul fostei întreprinderi I.R.E. Oltenia, devenită I.R.E. Craiova, iar mai apoi devenită I.R.E. Tg.-Jiu.
Pentru noi, şi nu numai putem spune cu adânc regret, că a plecat dintre noi Patriarhul energeticii gorjene, căci a slujit cu deosebit aplomb şi implicare, cu probitate profesională şi morală împinse către limitele superlative, energetica Gorjului – aproape 50 de ani.
A fost printre pionierii ţării, care s-au implicat în electrificarea rurală, iar D-stră cunoaşteţi mai bine decât mine această situaţie. Este recunoscut ca o mare personalitate a oraşului Novaci, a Gorjului şi chiar a Olteniei, desfăşurând activităţi diverse la nivelul comunităţii locale, judeţene etc. Dar cel mai mult s-a implicat cu toată fiinţa sa şi cu probitate şi onestitate în problemele de profunzime ale energeticii gorjene. Permanent s-a situat pe cel mai de sus palier valoric professional şi moral. Probitatea sa morală l-a făcut să fie iubit şi stimat absolut de toţi cei cu care colabora. Reuşea să aplaneze orice disensiune apărută inopinat, statornicea în împrejurări critice un climat propice de muncă şi coexistenţă, era promotorul creşterii moralului colegilor de muncă şi de crearea unei bune dispoziţii. Avea o prestanţă demnă de un conducător, încerca să-i înţeleagă pe toţi, le explica purul adevăr şi nu adevărul fiecăruia. A dat dovadă permanent de un spirit altruist, fapt ce-l apropia de oameni.
Având un nivel de cultură generală ridicat, excelând în domeniul istoric, a atras admiraţia şi respectul conducătorilor superiori şi chiar al miniştrilor din domeniul energiei electrice, care îl vizitau de multe ori, şi chiar îi cereau sfatul.
Pe lângă cele menţionate mai sus mai putem enumera drept însuşiri de bază pentru D-l Ing. Gheorghe Cuţuliga: cinstea şi corectitudinea, credinţoşia, devotamentul în profesie, o capacitate mare de efort şi de a se dărui celorlalţi. Era iubitor de animale, peşti, munte, de natură în general, dar şi de ţară, în mod deosebit – avea un simţ patriotic intrinsec, neaoş, de om al muntelui şi putem spune că a întrunit calităţile de OM, scris cu litere mari.
În încheiere, spunem cu adâncă părere de rău, iubitului nostru coleg Ing. Gheorghe Cuţuliga, că dorim ca Dumnezeu să-i orînduiască sufletul, după nobleţea de care a dat dovadă în timpul vieţii destul de zbuciumate, dar dăruite cu generozitate şi celorlalţi din jur.
Alăturăm şi această
Rugăciune
Nu te-am găsit mirifică-mpăcare
Deşi, în taină, ţi-am surâs oricum,
Întors cu faţa mult spre alinare,
Având speranţa răvăşită – scrum –
Ţine-mă Doamne, în a ta răbdare,
Mai dă-mi puterea să m-alin luptând
Şi-n suflet să te am mereu… şi-n gând…
Căci n-am ce face doar cu mine, Doamne!…
Vasile Ponea
