E vremea unui nou început, a unui nou ciclu de viaţă. E vremea verdelui şi-a înfloririi … e vremea deşteptării simţurilor olfactive şi vizuale, e o “săptămână altfel’’ la-nceput de primăvară.
Aşa că, dis de dimineaţă, au pornit uşor spre pădurea de la marginea Municipiului Motru elevii claselor I A şi a IV-a 
E de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Motru, însoţiţi de profesori, părinţi, asistenţi medicali, medici şi poliţişti. Căci unde poate fi mai frumos spectacolul primăverii decât în pădure?
Soarele urca domol scările cerului iar razele lui au alungat vântul rece. Sufletul vesel al copacilor colinda liber pe potecile din păcate pline de gunoaie. Această imagine i-a făcut să tresară. Au înţeles imediat că pădurea striga disperată după ajutor. Şi pentru că era în puterea lor să ajute şi-au lăsat rucsacurile pe iarba încă umedă şi înarmaţi cu mănuşi şi saci menajeri au ecologizat zona unde şi-au desfăşurat activităţile educative timp de şapte ore.
Da. Acum totul era minunat. Păsările au început să cânte. Glasul lor încălzea toată păşurea. Cucul îşi striga bucuros numele în timp ce vestita ciocănitoare consulta copacii. Vântul era copleşit. Părcă toţi erau hipnotizaţi. Glasul doamnei învăţătoare i-a făcut să tresară. De fapt acum începea marea lor aventură: lecţia de geografie, de pictură, de muzică, de dans, de teatru, de bune maniere…. în mijlocul pădurii. Erau plini de voie bună, dornici să descopere misterele pădurii, dornici să înveţe făcând şi nu spunând. A fost cea mai bună modalitate de a observa, constata şi diferenţia. Au înţeles că atunci când nu au la dispoziţie o hartă sau o busolă, orientarea se poate face observând anumite lucruri din natură:
• La copacii izolaţi sau la cei de la marginea pădurilor, ramurile şi frunzele sunt mai dese înspre sud.
• În partea de nord a poienilor din pădure, iarba este mai deasă decât pe cea de sud.
• Muşuroaiele: de cârtiţă – intrarea este orientată spre N, de furnici – intrarea este orientată spre S;
• Muşchii cresc în partea de N a copacilor, stâncilor, pereţilor izolaţi.
Au coborât apoi în poieniţă şi joaca a început, căci rolul educativ al jocului în aer liber este nelimitat. Jocurile ,,Ţară, ţară vrem ostaşi!’’, ,,Raţele şi vânătorii’’, ,,Eşti pirat?’’ dansul şi jocul de fotbal le-a oferit oportunitatea de a alerga, de a dansa, de a se plimba, de a face mişcare făcându-i să îşi asume riscuri şi responsabilităţi, să găsească singuri soluţii sau strategii şi să descopere plăcerea de a face anumite lucruri.
În timpul acesta dragii noştri părinţi au pregătit carnea la grătar, au tăiat legumele şi-au aşezat în platouri prăjiturile gustoase pregătite cu o zi înainte. După ce şi-au spălat mânuţele, au mulţumit Domnului şi-au mâncat cu poftă, a început ora de desen.
Energia şi vitalitatea copiilor a fost exprimată în caracteristicile desenelor îngrijite, cu linii schiţate uşor, atent, precis. Toate desenele redau bucuria unui vis împlinit, căci şi-au deschis sufletul lor gingaş şi frumos în mijlocul naturii. Se simţeau în siguranţă mai ales că printre adulţi erau şi prietenii lor vechi, poliţiştii Globaşu Cristinel, Foca Viorel şi Hoară Ion, cărora le mulţumim.
A fost, în adevăratul sens al cuvântului, o altfel de şcoală. Copiii au învăţat în natură, despre natură, despre ei şi despre alţi oameni, despre cum pot să trăiască frumos.
F.B.
