La Sărbătoarea «Izvorul Tămăduirii», Mănăstirea Lainici a prăznuit-o cu cinstire aleasă pe Maica Domnului! – HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT – ,,Astăzi, cinstim apa tămăduitoare sau apa sfinţită prin care Dumnezeu şi Maica Domnului au făcut minuni”!

1171

Cu binecuvântarea ÎPS Părinte, dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, vineri, 29 aprilie 2022, în ziua Hramului «Izvorul Tămăduirii» a fost prăznuită cu aleasă cinstire Maica Domnului, Sfânta Liturghie fiind oficiată de către un sobor ales de călugări şi preoţi ai Catedralei Mitropolitane din Craiova şi ai sfântului aşezământ monahal. Din alesul sobor au făcut parte şi doi oaspeţi din Republica Moldova, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Paisie Cecan, Stareţul Mănăstirii «Noul Neamţ», Chiţcani (Tiraspol) şi fratele său de trup şi de credinţă dreptmăritoare, Onufrie Cecan, în prezenţa sutelor de credincioşi care au pregustat o zi însorită, dar, cu încercări de înnourare una dintre slujbele minunate ale acestui sfânt şi de către toată lumea preţuit lăcaş monahal în cadrul căruia Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi stareţul Mănăstirii Lainici şi-a sărbătorit treizeci de ani de stăreţie în fruntea acestei mănăstiri binecuvântate de către Bunul Dumnezeu! Au fost mulţi pelerini din Ardeal, din Gorj şi din alte colţuri ale ţării, şi credem că e mare păcat că au lipsit oficialităţi ale judeţului, ale localităţii Bumbeşti-Jiu, chiar parlamentari, care puteau lăsa puţin treburile de serviciu într-o zi de sărbătoare împărătească, pentru aveau multe de învăţat de la rolul şi importanţa «Izvorului tămăduitor» al credinţei noastre strămoşeşti! Printre cei aflaţi la slujbă au fost membrii familiei regretatului publicist şi documentarist, Constantin Avram, prezenţi fiind doamna Gheorghiţa Avram, împreună cu cei doi fii ai săi, domnul Irinel Avram şi domnul Cătălin Avram. La slujba liturgică au cântat la strană membrii Corului Catedralei Mitropolitane «Sf. Mare Mucenic Dimitrie» din Craiova dirijat de către prof. dr. Victor Şapcă! La sfârşitul oficierii slujbei Sfintei Liturghii a fost săvârşită Sfinţirea Aghiasmei şi s-a efectuat procesiunea tradiţională de purtare a sfintelor moaşte ale Sf. Irodion împrejurul celor două biserici ale mănăstirii. Desigur, această procesiune va fi mult mai amplă în ziua de 3 mai 2022, atunci când va fi sărbătorit hramul Sfântului Irodion!

,,Această apă de izvor care vine de la «Izvorul Tămăduirii» şi care este folosită mult pentru vindecări de boli”!
În cuvântul de aleasă şi înţeleaptă învăţătură duhovnicească pe care l-a rostit cu cest prilej, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi stareţul Mănăstirii Lainici a transmis cu aceeaşi înţelepciune a cuvântului sfinţitor de suflete credincioase următorul mesaj pe care îl redăm în totalitate pentru frumuseţea şi pentru elocinţa sa: ,,Astăzi, cinstim apa tămăduitoare sau apa sfinţită prin care Dumnezeu şi Maica Domnului au făcut minuni şi depinde numai de credinţa oamenilor ca ei să primească tămăduire! În Biserica noastră Ortodoxă există acest obicei de a se sfinţi apa, iar, două sunt mai importante: Agheasma Mare şi Agheasma Mică! Agheasma Mare se face la Bobotează şi ţine nouă zile, având proprietăţi mai tămăduitoare pentru că se sfinţeşte de două ori, când se spun rugăciuni foarte importante, iar Agheasma Mică se face în fiecare zi de sărbătoare de peste an. Agheasma Mare se face, aşa cum se ştie, la Botezul Domnului! Agheasma Mică se face invocând numele sfântului, aşa cum este la 1 februarie, când se invocă numele Sf. Trifon, iar, această apă se ia acasă şi se sfinţesc grădinile, holdele, animalele care folosesc oamenilor, gospodăria oamenilor în general. Dar, există şi această apă de izvor care vine de la «Izvorul Tămăduirii» şi care este folosită mult pentru vindecări de boli, pentru că este Maica Domnului cea care o sfinţeşte şi în cinstea ei se face această sărbătoare, când avem această sfântă agheasmă care se sfinţeşte astăzi! Mai există apă sfinţită când se botează copiii, pentru că înainte de a se boteza copilul în cristelniţă, apa aceea se sfinţeşte în biserică. Apoi, vorbim despre apa care se sfinţeşte la hramul unei biserici, deci, când se sfinţeşte o biserică sau la o mănăstire, pentru că la sfinţirea unei biserici întotdeauna se sfinţeşte agheasma! Deci, întotdeauna, nu se face nici o slujbă, nici o taină în ierurgie, fără a avea apă sfinţită care e de foarte mare importanţă pentru noi, oamenii, invocând Harul Duhului Sfânt! Pentru noi, creştinii, apa sfinţită, e bine ca s-o avem acasă şi să ne împărtăşim de ea, pentru că ne împărtăşim cu trupul Domnului în momentul de sfinţire, în moment special, dar, cu apă sfinţită se poate împărtăşi omul în fiecare zi, însă, o apă sfinţită este altceva decât o apă normală. La apa sfinţită, moleculele au o mişcare ordonată, pe când în apa obişnuită există o mişcare dezordonată a moleculelor, pentru că începând de la Creaţie, apa s-a alterat! Dar, prin sfinţire, apa capătă starea iniţială pe care o avusese în rai, mai ales că se spune că în rai fusese «apa vie», deosebită de «apa moartă», pentru că tot ceea ce se alterează moare, dar, prin puterea Mântuitorului Iisus Hristos, devine apa iniţială, aşa cum fusese ea în paradis! Spunea cineva că a găsit la un bunic al său o sticlă cu agheasmă din anul 1952 de la Bobotează şi din acel an, apa era proaspătă, ca şi cum ai fi adus-o atunci de la biserică! Deci, Dumnezeu face ca apa sfinţită să fie o minune, un mister care nu se sfinţeşte numai în vase de aur sau de argint, care se spune că ionizează apa, dar, ceea ce contează este că prin Harul Duhului Sfânt se sfinţeşte apa, când se face semnul Sfintei Cruci! Numai în biserica ortodoxă avem această apă sfinţită şi nici o altă religie, nici o altă credinţă nu au apă sfinţită, numai la catolici este o apă care se «conservă» cu sare, se pune sare în ea şi devine apă sărată! De exemplu, la anul 1.600, Domnitorul Mihai Viteazul trebuia să aleagă între un catolic şi un ortodox, ca să fie mitropolit al Ardealului, iar, numai la episcopul ortodox, apa nu s-a alterat şi acela a fost numit mitropolit, aşa cum au consemnat istoricii vremii”, a precizat Părintele Stareţ!

,,În această zi avem apa sfinţită în cinstea Maicii Domnului, când se prăznuieşte hramul”!
În continuare, Preacuviosul Părinte Stareţ a spus: ,,Sunt multe cazuri dintre acestea, când se face sfinţirea sufletelor şi a trupurilor noastre, iar, în această zi avem apa sfinţită în cinstea Maicii Domnului, când se prăznuieşte hramul, aşa cum este şi la această biserică nouă în care ne aflăm! Pentru că i s-a pus «hramul de temelie» pe 19 aprilie 1990 de către Mitropolitul Nestor al Olteniei şi s-a hotărât să fie hramul mănăstirii, dar, după aceea, sfinţindu-se subsolul şi demisolul s-a pus şi Hramul «Toţi Sfinţii», pentru că biserica noastră are consemnată o serie de sfinţi din toate timpurile şi din toate locurile! Dar, din 2011, de la canonizarea Sfântului Irodion a devenit al doilea hram al acestei biserici, Hramul «Sfântul Irodion» şi chiar dacă se dă mai mult de un hram la o biserică, se face la propunerea preotului sau a episcopului, pentru că Maica Domnului ne veghează şi Dumnezeu ne binecuvântează! După Sfânta Treime, Maica Domnului este cea mai sfântă fiinţă umană, o fiinţă smerită, pentru că foarte mult s-a scris despre Maica Domnului, de multe ori a fost adorată, dar, ea este «un munte de smerenie», cu toate că Maica Domnului «se deschide» numai către aceia care fac pasul spre credinţă. E ca o relaţie între două persoane, pentru că în cazul în care una dintre persoane «se deschide» şi cealaltă la rândul ei «se deschide» la suflet! Dacă actul de comunicare nu «se deschide», ele rămân două persoane închistate şi fără comunicare una cu alta! Mulţi au încercat şi încearcă să «se deschidă» spre Maica Domnului, când scriu tomuri despre ea şi care sunt cuprinse în «mariologie», adică ştiinţa în care se vorbeşte despre Maica Domnului, dar, Maica Domnului s-a «deschis» numai acelora le-a găsit capacitate de comunicare şi chiar compatibilitate! Deci, cu cât ne smerim şi avem o credinţă sinceră, Maica Domnului «se deschide», iar, dacă nu suntem sinceri primim un răspuns în funcţie de «poziţia» noastră. Dacă dai mult, mult primeşti, adică, dacă dai din tine dragoste, iertare, smerenie, dacă faci fapte bune, Domnul răsplăteşte însutit şi înmiit, de aceea, devine foarte important să avem deschiderea noastră, evlavia noastră către Maica Domnului! Aşa cum facem rugăciune către Dumnezeu, către Iisus Hristos şi către Sfânta Treime, la fel şi către Maica Domnului! De aceea, să nu treacă o zi, să nu treacă ore şi să nu facem rugăciune către Maica Domnului, să zivem: «Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-mă…», iar, Hramul «Izvorul Tămăduirii» este un izvor nesecat de credinţă, pentru că Maica Domnului îi tămăduieşte pe toţi cei care au această determinare către iubirea în smerenie! Însă, răspunsul va fi pe măsura smereniei noastre şi a iubirii noastre! Să iubeşti pe tatăl tău, s-o iubeşti pe mama ta, pe copiii tăi cu inima, iar, Maica Domnului să ne fie ocrotitoare, să ne fie milostivă la Masa Sfintei Treimi, să ne ajute şi pe noi, totdeauna, în vecii vecilor, Amin”!
În încheierea sărbătorii, prin osteneala şi cu bunăvoinţa obştei de călugări şi de slujitori ai mănăstirii, toţi credincioşi au fost invitaţi de către Preacuviosul Părinte Stareţ Ioachim Pârvilescu la o agapă creştinească în trapeza sfântului lăcaş monahal, unde au răsunat cânturile închinate Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi dragostei frăţeşti faţă de Basarabia noastră românească! HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here