Sâmbătă, 12 martie 2022, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte, dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, la Sfânta Mănăstire Lainici, din Judeţul Gorj, în prezenţa unui număr însemnat de participanţi, oameni de cultură şi slujitori ai dreptei credinţe, mulţi călători aflaţi în pelerinaj, a fost săvârşită slujba de pomenire a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, cu prilejul prefaţării zilei de 16 martie şi a celor 65 de ani de la înălţarea la ceruri a «părintelui sculpturii moderne»! În condiţiile eliminării restricţiilor pandemice, Sfânta Lavră din Defileul Jiului s-a dovedit gazda binecuvântată a unei manifestări de înalt prestigiu spiritual şi cultural în care a vibrat sentimentul apartenenţei la un spaţiu de viaţă şi de credinţă creştină! Ritualul slujbei de comemorare a fost săvârşit de către un sobor ales de călugări şi de preoţi în frunte cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, Stareţul Mănăstirii şi Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei. Au participat activ, o serie de brâncuşiologi de prestigiu şi aleşi cunoscători ai operei marelui sculptor, printre care prof. dr. Ion Mocioi, cercetător neobosit al operei brâncuşiene la nivel naţional şi internaţional, prof. univ. dr. George Niculescu, prorector al UCB Târgu-Jiu, director al Muzeului «Constantin Brâncuşi» de pe lângă UCB, prof. univ. dr. Moise Bojincă, fostul rector al UCB şi sufletul viu al acestei manifestări, dl. dr. ing. Ovidiu Rizopol, vicepreşedinte al Asociaţiei de ecologie «Petro Aqua» din Petroşani, domnul Mihai Sporiş, liderul grupului informal «Cercul de la Râmnic – Grădina Maicii Domnului» Râmnicu-Vâlcea, dar, merită remarcată şi prezenţa membrilor Asociaţiei Naţionale «Cultul Eroilor – Regina Maria», în frunte cu dl. col. (rez) Walter Loga, din rândul căreia face parte de curând şi dl ing. Optician Ionică Boştină, prestigiosul nostru conjudeţean poetul şi omul de aleasă cultură domnul Nicolae Dragoş, domnul Bebe Ionică, Directorul Ziarului «Gorjeanul» şi al Centrului de Calcul Tg.Jiu-Gorj, mereu tânăra şi inspirata Victoriţa Stolojanu, omniprezentul gorjean din Vâlcea, Gheorghe Cărbunescu, dar, în pofida faptului că încercăm să ne oprim aici cu lista, să nu fie cu supărare pentru cei care au rămas fără a fi menţionaţi!
,,Omul este fizic limitat, omul este istorie trecătoare, dar, are această predispoziţie spre veşnicie, spre infinit”!
După săvârşirea slujbei de pomenire, Preacuviosul Stareţ Ioachim Pârvuleascu a rostit o cuvântare plină de simţire şi de patos, o alocuţiune documentată în care a spus printre altele: ,,Cea mai importantă lucrare a lui Brâncuşi rămâne pentru noi Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, ridicat întru cinstirea memoriei eroilor căzuţi în primul război mondial, pentru că atât Brâncuşi, cât şi Miliţa Petraşcu au veşnicit memoria eroilor din acest război, iar, noi avem acest ansamblu monumental de cea mai mare însufleţire românească! Iniţial, Brâncuşi, ca toate geniile şi ca marii oameni care sunt inspiraţi de Dumnezeu, nu s-a gândit că va face un asemenea Ansambu, cu «Coloana» căreia atât de infinite interpretări i se pot da, dar, la un moment dat, la infinit se ajunge, la dumnezeire, la transcendenţă şi la viaţa veşnică! La Brâncuşi a fost mereu o concepţie la care credem că s-a adăugat ceva, pentru că geniile nu se opresc la o simplă creaţie, ci, continuă cu inspiraţia de la Creator, deci, continuă cu creaţia prin care imortalizează ceea ce creează! Pe Părintele Rafael Noica, fiul filosofului Constantin Noica, l-am întrebat odată, la o conferinţă internaţională în care vorbea liber în limba greacă, despre Sfântul Sofronie, iar, pentru că toţi vorbitorii citeau ceea ce spuneau, deci, l-am întrebat, de ce a vorbit liber, după care mi-a răspuns cu sinceritate că în primul rând, acest era stilul său, iar, în al doilea rând, mi-a mărturisit că orice material scris comportă un element al morţii, ca şi o pictură, o sculptură, de aceea se şi spune că «se imortalizează», dar, în felul acesta, ai omorât acea lucrare! De aceea, lucrarea este vie, atunci când se vorbeşte liber şi când este o revelaţie de la Dumnezeu! De aceea, Brâncuşi nu a fost într-o lucrare statică, având o idee pe care a fixat-o în materie, ci, a avut o permanentă inspiraţie şi revelaţie de la Domnul, o permanentă nelinişte interioară, ca să aducă mai mult dar omenesc omenirii de pe faţa pământului, pentru că era însetat de veşnicie, iar, numai de la Domnul sunt aceste inspiraţii veşnice şi infinite! Omul este fizic limitat, omul este istorie trecătoare, dar, are această predispoziţie spre veşnicie, spre infinit! Dumnezeu îi dă omului această inspiraţie continuă! Brâncuşi a realizat cea mai frumoasă şi cea mai înălţătoare lucrare închinată eroilor din primul rătboi mondial! În ultimii o sută de ani, aceasta este cea mai grandioasă lucrare, iar, după aceea, poate fi socotită Catedrala Mântuirii Neamului, unde s-a pus la piciorul Sfintei Mese un Pomelnic cu numele tuturor ostaşilor care au murit pe toate câmpurile de luptă în toate războaiele, cea mai mare lucrare care s-a văzut pe faţa pământului, ca să arăţi recunoştinţa veşnică, pentru că niciodată nu se pot uita jerfele pentru libertate, unire, independenţă şi păstrarea credinţei! Ansamblul de la Târgu-Jiu s-a făcut şi cu sprijinul şi la iniţiativa celor apropiaţi lui Brâncuşi, Miliţa Petraşcu, Gheorghe şi Arethia Tătărăscu, prin Liga Naţională a Femeilor din Gorj, iar, Gheorghe Tătărăscu, ca prim-ministru al României (1934-1938), după aceea, 1938-1939, ambasadorul României în Franţa, rămâne un reper de mare amplitudine, mai ales că după aceea, Gheorghe Tătărăscu avea să fie închis la Sighet (1950-1954), pentru că în 1957 a plecat la Domnul, chiar în anul şi în luna în care a plecat şi Constantin Brâncuşi! Pentru că Brâncuşi moare la 16 martie 1957 şi Gheorghe Tătărăscu pe 28 martie 1957, şi e foarte interesantă această coincidenţă între cei doi şi această legătură pentru a realiza o lucrare monumental care va rămâne peste veacuri! Despre Brâncuşi se pot spune atâtea lucruri interesante, pentru că sunt mulţi cei care au scris şi vor scrie despre Brâncuşi, un izvor de inspiraţie nesecat, pentru că el este un izvor nesecat al dumnezeirii, iar, oamenii care se inspiră din opera brâncuşiană, vor avea şi ei un prilej de a se inspira, mai ales din simbolistica sacră a «Coloanei Infinitului», care este simbolul recunoştinţei veşnice pentru cei care s-au jertfit în primul război mondial!
Dar, cum a legat Brâncuşi toate aceste elemente ale Coloanei, de timp şi de infinit? Acele clepsidre ale timpului care se scurge mereu, se duc spre veşnicie, ca să le imaginăm şi ca pe nişte sicrie care duc spre cer trupurile celor jerfiţi în luptă! Ele sunt ca o scară spre veşnicie, spre îndumnezeire! Brâncuşi a vorbit mult despre veşnicie, despre simplitatea ontologică, fiinţială pe care Domnul i-a dat-o omului! Marile genii ajung la simplitatea care este finalul creaţiei, iar, cei care nu ajung la simplitate, nu ajung la final! Deci, simplitatea conduce la finalitatea lucrării omeneşti! Ne bucurăm şi am dorit ca la invitaţia organizatorilor acestei manifestări, dl Ion Mocioi şi dl Moise Bojincă, să continuăm această tradiţie la Mănăstirea Lainici, pentru pomenirea lui Brâncuşi, a părinţilor săi! Pe toţi se cuvine să-i comemorăm împreună, pe toţi cei care au contribuit la realizarea acestui Ansamblu monumental de la Târgu-Jiu! Această comemorare se face din toată dragostea noastră şi cu tot respectul pentru ceea ce au realizat aceşti oameni pentru neamul românesc, pentru noi, românii! De aceea, Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să le facă parte de Împărăţia cerurilor, atât lui Brâncuşi, cât şi celorlalţi pomeniţi de noi, eroilor care şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă, totdeauna, în vecii vecilor, Amin”!
Brâncuşi a realizat un mare monument la Târgu-Jiu, o sinteză a lucrărilor sale în care a dezvoltat o filosofie naturii”!
În continuare, domnul prof. univ. dr. Ion Mocioi, cunoscut brâncuşiolog a reiterat următoarele: ,,Astăzi îl pomenim pe cel care i-a nemurit pe eroii căzuţi în primul război mondial şi cred că merită să precizăm că a realizat un mare monument la Târgu-Jiu, o sinteză a lucrărilor sale în care a dezvoltat o filosofie naturii, mai ales că în acelaşi timp, el a avut în vedere şi credinţa strămoşească, instituţia bisericii! Brâncuşi a propus şi o strategie a esenţializării în artă! Prin Ansamblul de la Târgu-Jiu a realizat o sinteză a celor proape 720 de lucrări ale sale, dintre care multe sunt răspândite prin întreaga lume! A realizat cea mai frumoasă sculptură dedicată femeii – «Domnişoara Pogany», realizată în 1913 şi inclusă în categoria «Tezaur» a Patrimoniului cultural naţional. Dar, chintesenţa gândirii sale artistice este Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, iar, noi suntem convinşi că ştiinţa va stabili în viitor cele mai multe dintre înţelesurile operei brâncuşiene! Cred că este necesar să înţelegem opera lui Constantin Brâncuşi pentru a transmite urmaşilor mesajul său artistic, mai ales că pe Brâncuşi nu îl putem înţelege îndeajuns! Deci, să mergem înainte cu cât mai multe muzee despre Brâncuşi, pentru că el este cel care ne-a lăsat ceea ce nimeni nu a mai lăsat niciodată neamului său! El a pus la baza operelor sale credinţa strămoşească, a servit biserica, iar, manifestarea aceasta s-a desfăşurat iniţial şi la Polovragi, apoi la Târgu-Cărbuneşti, iar, în final, e foarte bine stabilită aici, la Mănăstirea Lainici! Brâncuşi a adus în artă unele forme noi, forma ovoidă, forma ochiului, aprofundând esenţa oului, a fecundităţii, ca un pios omagiu adus creaţiei şi în general fiinţei umane! Pe Brâncuşi l-a fascinat ideea forţei creatoare, a creativităţii geniului uman!
În încheierea primei părţi a materialului dedicat pomenirii sculptorului Constantin Brâncuşi, vom sublinia intervenţia domnului Cosmin Pigui, Primarul Comunei Peştişani, cel care le-a mulţumit cu deosebită recunoştinţă organizatorilor şi gazdelor acestei manifestări, Fundaţiei «Casa Brâncui», ca şi tuturor celor care au venit în această zi de comemorare la Mănăstirea Lainici a sculptorului Constantin Brâncuşi! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
