Pentru că ne aflăm în săptămâna în care se împlinesc 146 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, spre cuvenita aducere aminte, vom analiza, astăzi, fenomenul depopulării în comuna natală a geniului gorjean, inclusiv, prin referiri directe chiar la satul Hobiţa din comuna Peştişani, formată din satele: Boroşteni, Brădiceni, Frânceşti, Gureni Hobiţa, Peştişani (reşedinţa) şi Seuca. Pentru că suntem în perioada efectuării unui nou recensământ al populaţiei, să spunem că în comuna de care se leagă numele marelui sculptor, Constantin Brâncuşi, conform recensământului efectuat în anul 2011, populaţia Comunei Peştişani număra 3.732 locuitori, constituiţi în 2.125 gospodării şi tot atâtea locuinţe, numărul locuitorilor fiind în descreştere faţă de situaţia consemnată la recensământul din 2002, când se înregistrau 4.253 de locuitori, iar dintre aceştia, 95,18% erau români, cu o minoritate de romi de 1,21%, iar pentru 3,4% dintre locuitori, nu se cunoaşte apartenenţa etnică. Densitatea locuitorilor este de 19.74 loc./kmp, fiind răspândiți în cele şapte sate amintite mai sus. Dacă analizăm situaţia sub aspect confesional, cei mai mulţi locuitori sunt creştin-ortodocşi (95,95%), iar pentru 3,4 % dintre locuitori, apartenența confesională nu se cunoaşte. În epoca feudală, caracteristica satelor din zona 
Peştişanilor era aceea a împrăştierii caselor pe o suprafaţă mare de teren, la care se adaugă şi efectivul scăzut al familiilor unui sat. Cu timpul, se va pune problema restrângerii amplasării locuinţelor pe o suprafaţă mai mică de teren, acţiune cunoscută sub denumirea de alinierea satelor sau tragerea caselor la linie, aceasta putând uşura şi întocmirea unei evidenţe mai realiste, dar şi activitatea de ordine, de poliţie, de strângere a dărilor. Această problemă va fi reglementată oficial prin Regulamentul Organic din anii 1830-1831, mai ales că din veacurile trecute, acest spaţiu de viaţă cu adânci rezonanţe în conştiinţa gorjenilor şi a tuturor românilor, oferă condiții cu posibilităţi de acces prin drumuri județene, comunale și forestiere spre localitățile Lupeni și Uricani, precum și spre cele de pe marginea Jiului de Vest. Cunoscută şi recunoscută în ţară, dar şi în întreaga lume datorită marelui sculptor, Constantin Brâncuși, care s-a născut în satul Hobița, Comuna Peştişani oferă vizitatorilor posibilitatea de a vedea Casa memorială Constantin Brâncuși, care se află în localitatea natală a sculptorului (satul Hobița), la 3 km de centrul comunei Peștișani, fiind clasificată ca monument istoric, sub denumirea de Casa-Muzeu Constantin Brâncuși, un autentic monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a fost restaurată în 1971 şi care cuprinde în colecţia sa: fotografii, albume, documente, cărți, scrisori ce reflectă momente din viața și activitatea lui Constantin Brâncuși. În decorarea casei la interior există şi un mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Printre obiectivele turistice din arealul Comunei Peştişani, mai pot fi amintite: Peştera Cioarei, din satul Boroșteni, așezare paleolitică, în care au fost descoperite urme ale existenței milenare a poporului român și ale strămoșilor de pe aceste meleaguri. Dezvoltarea aşezărilor omeneşti, cu complexele lor activităţi, a impus o mai mare preocupare pentru evoluţia şi starea populaţiei din comună, înţelegându-se că, în fond, populaţia are rolul principal în crearea bunurilor materiale, în progresul comunităţii, în apărarea ţării şi în multe alte domenii. Totuşi, este regretabil faptul că grija pentru populaţie, încă nu se dovedeşte a fi pe măsura cerinţelor şi în raport de rolul şi de aşteptările oamenilor. Din datele oferite de documentele privind evoluţia demografică a comunei Peştişani, se poate vedea că multă vreme numărul locuitorilor a fost în creştere, în creştere lentă, dar, totuşi, o creştere. Treptat, însă, datorită multor factori ce au apărut în societate, efectivul populaţiei satelor a stagnat, ajungându-se ca din a doua jumătate a secolului al XX-lea să scadă simţitor. Dezvoltarea economică de dinainte şi de după 1989 a solicitat braţe de muncă şi îndeosebi forţă de muncă necesară unor domenii de activitate ale localităţii şi ale judeţului. În funcţie de satele componente ale Comunei Peştişani, aşa cum sunt menţionate acestea la data de 1 ianuarie 1967, situaţia pe fiecare sat şi pe total comună a numărului locuitorilor şi a numărului gospodăriilor populaţiei se prezenta astfel:
Situaţia pe sate, privind numărul locuitorilor şi al gospodăriilor populaţiei
În ultimul sfert de veac, la fel ca în alte comune din judeţ şi din ţară, a apărut o nouă problemă care impunea măsuri şi soluţii urgente, deoarece, prin închiderea sau chiar desfiinţarea diferitelor obiective industriale s-a ajuns la dispariţia locurilor de muncă. Aceasta a făcut ca după 1990, mulţi cetăţeni să ia drumul străinătăţii. Mai amintim că în secolul al XX-lea au avut loc două războaie mondiale la care a luat parte şi poporul român. Mormintele din cimitirele satelor şi documentele în care sunt înscrise numele celor căzuţi pe front, stau încă mărturie a jertfelor date şi de către oamenii din Peştişani. Şi încă o cauză a diminuării efectivelor satelor a fost natalitatea scăzută, cu toate că la recensămintele din 1899 şi 1912 s-au înregistrat multe familii cu 7, cu 8 sau chiar cu 10 copii, cu toate că recensământul din 1948 găsea puţine familii cu peste 3-4 copii, iar în zilele noastre, natalitatea scăzută este deja o problemă care conduce la ideea depopulării.
Toţi aceşti factori, consideraţi de risc, au creat o situaţie grea şi deosebit de gravă a satelor din ţara noastră, deci, şi a satelor din Peştişani, deoarece în multe sate au apărut anunţuri de vânzare, la porţile unor case, dar, se văd şi multe case părăsite, care, pe zi ce trece se distrug. Se sting neamuri întregi din comună, iar, comparând statistica din 1930 cu cea de la începutul secolului al XXI-lea, ne dăm uşor seama că unele familii deja au dispărut. Astăzi, satele comunei, pe lângă faptul că au efective micşorate, sunt şi îmbătrânite, iar, ca urmare, se închid şcoli pentru că nu mai sunt copii de vârstă şcolară. Se cunoaşte faptul că în anul 1968 au intervenit schimbări în organizarea administrativ-teritorială a ţării şi implicit, a judeţului Gorj şi a comunei Peştişani, deoarece, în zona Peştişani, din cele trei foste comune: Peştişani, Brădiceni şi Frânceşti, cu satele lor componente, de această dată se constată că există o singură comună – Peştişani. Chiar dacă în privinţa populaţiei, nu s-au produs modificări simţitoare, deoarece satele componente ale celor trei foste comune au intrat în comuna Peştişani, populaţia totală era la 1 iunie 1973 de 4994 locuitori, dintre care bărbaţi erau 2371 şi femei 2620, iar la 1 iunie 1974, numărul populaţiei comunei era de 5002 locuitori, dintre care 2380 bărbaţi şi 2622 femei. La recensământul din anul 1977, comuna Peştişani avea 5.126 locuitori, iar la cel din 1992 avea 4318. Deci, după un deceniu şi jumătate, numărul locuitorilor comunei Peştişani era cu aproximativ 800 persoane mai redus. De altfel, numărul cel mai mare de locuitori a fost în 1978, ajungând la 5.976 persoane, după aceea scăzând mereu, cu unele diferenţe, ajungând în 1989 la 4104 şi în 1993 la 4131 locuitori. Se poate evidenţia faptul că după 1991, se constată o tendinţă de scădere, de la un an la altul, a numărului populaţiei localităţii, ceea ce confirmă ipoteza privitoare la depopularea mediului rural din Gorj, deci, şi a comunei Peştişani, în cadrul unui proces care s-a accentuat în ultimul sfert de veac şi se continuă şi astăzi! La o analiză atentă a datelor statistice se poate reţine faptul că actuala comună Peştişani a cunoscut o anumită scădere a numărului populaţiei de la 3812 locuitori, în anul 1992, cu o relativă creştere la 3872 persoane în 2011, urmată de o scădere la 3773 persoane, la 1 ianuarie 2018.
Populaţia comunei Peştişani era, aşadar, în 1992 de 3.826 de locuitori, dintre care 1931 femei şi 1895 bărbaţi, iar sub aspectul vârstei, de la 0-14 ani erau 424 persoane, dintre care 237, de sex femeiesc şi 187 de sex bărbătesc, de la 15-50 de ani erau 2784 locuitori, dintre care 1.462 femei şi 1.322 bărbaţi, iar peste 50 de ani erau 618 persoane. De menţionat faptul că numărul cel mai mare al populaţiei comunei Peştişani a fost între anii 1978-1979, trecând de 5000 de locuitori, dar, a urmat apoi o scădere vizibilă, în fiecare an, ajungându-se ca în 20 de ani, această scădere să fie de circa 1.300 de locuitori, iar comuna să ajungă în anul 1999 la 3.700 de locuitori. În anul 2002, populaţia se prezenta astfel: un total de 3.747 persoane, dintre care bărbaţi 2041 şi femei 1.706, iar pe sate, situaţia se prezenta astfel: Peştişani: 1195 persoane, dintre care 677 bărbaţi şi 518 femei, Brădiceni: 652 persoane, dintre care 332 bărbaţi şi 320 femei, Frânceşti: 795 persoane, dintre care 381 bărbaţi şi 414 femei, Gureni: 336 persoane, dintre care 189 bărbaţi şi 147 femei, Boroşteni: 483 persoane, dintre care 245 bărbaţi şi 238 femei, Hobiţa: 315 persoane, dintre care 149 bărbaţi şi 166 femei, Săuca: 146 persoane, dintre care 65 bărbaţi şi 81 femei. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
