În perioada 4 – 20 septembrie, sub denumirea generică de ,,Școala Națională Salvamont” se va desfășura o amplă activitate de formare, pregătire profesională și evaluare a salvamontiștilor din întreaga țară.
Acțiunea este organizată de către Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România, autoritate competentă în formarea profesională și singura instituție abilitată legal pentru pregătirea, atestarea și re-atestarea salvatorilor montani în România.Peste 150 de salvamontiști debutanți, aspiranți sau avansați din întreaga țară, vor participa, etapizat, pe serii alternative și locații diferite, la acțiunile ce se vor organiza la Centrul Național de formare profesională Salvamont Padina, masivul Bucegi. Ciclul oficial de pregătire și evaluare al unui salvator montan se desfășoară pe durata a minimum doi ani, perioadă în care acesta participă la 400 de ore de pregătire în centre acreditate de pregătire județene sau locale și alte 360 de ore, în patru sesiuni, două sesiuni de vară și două de iarnă, pe nivelurile ,,debutant”, ,,aspirant” și ,,avansat”, desfășurate în Centrul Național Salvamont.După parcurgerea și absolvirea acestor etape, cursantul susține un examen de atestare, în urma căruia primește certificarea legală că poate profesa ca salvator montan, certificare pe care este obligat să o reconfirme prin susținerea unui examen de reatestare la fiecare trei ani.
După obținerea atestatului profesional, salvatorul montan poate opta și pentru alte specializări specifice: conductor câine avalanșă, operator aero sau scafandru pentru lacurile alpine. Școala de salvare montană din România este una dintre cele mai bine cotate la nivel european, programa de pregătire este adaptată permanent la ultimele descoperiri și cercetări în domeniu și la recomandările celor două mari foruri internaționale care se ocupă de salvarea montană, CISA – Comitetul Internațional de salvare Alpină și FIPS – Federația Internațională a Patrulelor de Schi, în care Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România este membră. Contribuția noastră în acest domeniu este recunoscută și apreciată, România fiind prima țară la nivel european, care a reglementat și oficializat această profesie. Acest lucru a atras atenția și unor structuri de salvare din alte țări care au solicitat, în ultimii ani, pregătirea de salvatori sau instructori în cadrul Școlii Naționale Salvamont, în acest an, chiar cu restricțiile impuse de pandemie, la cursuri participând și un cursant de naționalitate franceză. Pe lângă corpul de instructori, monitori și evaluatori ai Salvamont România, la buna desfășurare a acestor sesiuni de formare profesională își aduc contribuția Departamentul pentru Situații de Urgență, Centrul de pregătire SMURD, care vor asigura pregătirea medicală și Inspectoratul General pentru Aviație, care va susține cursurile de salvare cu elicopterul.Anual, reușesc să parcurgă și să promoveze formele de pregătire profesională circa 70 de noi salvatori montani, în acest moment în țara noastră activând un număr de peste 800 de salvatori montani atestați, dintre care peste 300 sunt salvatori montani angajați.
Mii de intervenții, anual
Numai anul trecut, structurile Salvamont au fost solicitate să intervină la 7.170 (+21,1% creștere față de anul 2018) acțiuni de salvare și de acordare a primului ajutor medical, acțiuni în care au fost salvate un număr de 8.927 (+ 26,33%) de persoane. Dintre aceste acțiuni, un număr de 4.436 (+ 17,05%) de intervenții au avut loc în sezonul de iarnă, 3.509 (+11,6%) pe domeniile de practicare a sporturilor de iarnă, 927 (+43,49%) acțiuni iarna, în afara domeniilor schiabile, restul de 3.509 (+64.8%) acțiuni înregistrându-se în sezonul de vară. Dintre acestea, 3.259 (+38,21%) cazuri au fost predate, pentru transport către unitățile medicale specializate, serviciilor de Ambulanță sau SMURD, 69 (+79,90%) de cazuri au fost salvate cu ajutorul elicopterelor SMURD-IGAV, iar 63 (+65,78%) de cazuri au fost predate serviciului de medicină legală. În perioada de referință structurile Salvamont au intervenit și la 108 evenimente produse în afara zonei montane, ca resursă de sprijin sau echipă de prim răspuns, precum și la 42 de evenimente montane, ca resursă de sprijin sau în locul altor structuri care nu au avut capacitatea de a interveni sau de a-și soluționa singure acțiunile pentru care erau responsabile.
Izabella Molnar
