Directorii aşezămintelor culturale din teritoriu şi-au dat ieri întâlnire la Muzeul Judeţean, atât pentru a participa la lansarea agendei culturale a judeţului Gorj pe anul 2012, cât şi pentru a discuta despre realizările anului 2011, din punct de vedere cultural, precum şi pentru a stabili o eventuală strategie culturală pentru perioadă următoare.
Nu toţi s-au dovedit a fi interesaţi de cultura gorjeană, lucru dovedit şi de faptul că din 70 de localităţi, numai reprezentanţii a 48 dintre ele au fost prezenţi la întâlnire. De asemenea, autorităţile locale din 15 localităţi nici măcar nu au trimis agende culturale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj.
Ca în fiecare an, directorii şi responsabilii aşezămintelor culturale din teritoriu s-au întâlnit ieri la Muzeul Judeţean pentru a pune la punct strategiile culturale pe anul 2012. De asemenea, cu acest prilej a fost lansată Agenda Culturală 2012, incompletă însă, asta deoarece autorităţile din 15 localităţi nu s-au obosit să trimită agendele culturale către CJCPCT, astfel că viitoare manifestări culturale organizate de aceştia nu au putut fi incluse în Agenda Culturală 2012, motiv pentru care au fost criticaţi de organizatori: „Nu este admisibil ca localităţi mari ale Gorjului să nu aibă nici o manifestare culturală, măcar de rang judeţean. Nu este posibil să trimiţi nu ştiu câte adrese, să dai nu ştiu câte telefoane, iar o parte dintre directorii de cămin cultural să nu aibă nici măcar curiozitatea de a se întreba „Domnule, în definitiv ce Dumnezeu vor ăştia de la mine, de ce mă bat la cap?”. Trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că puţinul ăla salariu pe care îl primim şi puţinele fonduri pe care le primim la nivel de aşezăminte nu vin din ceruri, ci vin din taxele şi impozitele pe care le primeşte comunitatea în care trăim, pe care le plăteşte fiecare dintre noi. Trebuie să avem înţelepciunea să pricepem că, într-un fel sau altul, noi trebuie să redăm comunităţii ceva în schimbul acestor bani. Acest ceva se cheamă să încercăm să facem ceva în plan cultural în comunitatea noastră”, s-a plâns directorul CJCPCT Gorj. Totodată, acesta a criticat autorităţile locale pentru faptul că nu au contribuit cu nimic, din punct de vedere financiar, pentru susţinerea manifestărilor culturale: „Consiliul Judeţean Gorj a susţinut manifestări la nivelul judeţului în valoare de 106.000 lei, la care se adaugă din bugetul CJCPCT încă 82.000 lei, în vreme ce o bună parte dintre administraţiile locale s-au mulţumit numai cu aceşti bani, fără să contribuie nimic, ori lucrul acesta nu mi se pare corect. Dacă o comunitate locală simte nevoia să se dezvolte din punct de vedere cultural, normal ar fi să şi suporte măcar o parte din aceste cheltuieli”, a spus Ion Cepoi. De altfel, din diverse motive, reprezentanţii a 22 de aşezăminte culturale din judeţ au lipsit de asemenea de la întâlnirea de ieri.
2011, an bogat din punct de vedere cultural
Printre subiectele discutate în cursul întâlnirii de ieri se numără şi modul în care au fost organizate manifestările culturale în anul 2011. Atât directorul CJCPCT Gorj, Ion Cepoi, cât şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Vasile Râbu, au afirmat că anul trecut a fost unul dintre cei mai bogaţi ani din punct de vedere cultural. Potrivit directorului CJCPCT Gorj, anul trecut s-au organizat peste 100 de proiecte culturale. Printre aceste proiecte, pe lângă marile evenimente precum Festivalul Naţional de Literatură „Tudor Arghezi”, Târgul Meşterilor Populari Olteni sau Festivalul Internaţional al Artelor Vizuale GORJFEST 2011, se numără şi finalizarea bibliotecii de specialitate şi a arhivei clasice şi electronice a CJCPCT Gorj, construirea Muzeului Civilizaţiei Montane din cadrul Casei Obştii Cerbul, muzeu ce urmează a fi inaugurat între 17 şi 20 mai, în cadrul Zilelor Culturii Novăcene. De asemenea, graţiile fondurilor accesate prin Programul Prioritar Naţional pentru reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale, 10 localităţi ale Gorjului, Plopşoru (2 cămine), Ţânţăreni (2 cămine), Stejari, Baia de Fier, Alimpeşti, Hurezani, Ciuperceni, Licurici, Samarineşti, Aninoasa, vor avea, într-o perioadă relativ scurtă de timp, cămine culturale moderne. ”A fost poate cel mai fructuos an din ultimii 10-15, în ciuda crizei. Nu înseamnă că toate lucrurile au fost bune. Nu înseamnă că nu există localităţi în judeţul Gorj în care nu se întâmplă nimic din punct de vedere cultural. Aproximativ 30% din localităţile noastre sunt moarte efectiv din punct de vedere cultural. Sunt locuri unde nu se întâmplă nimic sau se întâmplă foarte puţine lucruri. Există localităţi unde nu sunt directori de cămine culturale pentru că asta este realitatea; în momentul în care s-au făcut restructurări la nivelul administraţiilor publice locale, primele posturi care au fost vizate au fost cele de directori de cămin cultural”, a declarat Ion Cepoi.
Râbu: „Nu avem cultură, nu avem viaţă”
Şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Vasile Râbu, a atras atenţia asupra faptului că autorităţile locale trebuie să se implice mai mult atunci când e vorba de partea culturală: “Agenda culturală din 2011 a fost realizată în proporţie de 100%. Din punctul meu de vedere, având cultură şi sport într-o localitate, avem viaţă. Nu avem cultură şi sport, nu avem viaţă. Regretabil este că unii primari nu au înţeles că localitatea dumnealor trebuie să se ocupe şi de cultură, să dea bani pentru a face nişte activităţi culturale în localităţile dumnealor. Consiliul Judeţean vine cu nişte sume destul de bune pentru a susţine aceste activităţi culturale. Unii primari nu au înţeles că trebuie să-şi facă această agendă culturală. N-aş vrea să critic pe nimeni. Toţi primarii sunt nişte oameni deosebiţi care încearcă în localităţile dumnealor, în mandatul pe care îl au, să facă nişte lucruri bune dar nu trebuie să uite nici de partea culturală, nici de partea sportivă din localităţile dumnealor”, a declarat Vasile Râbu. De asemenea, acesta i-a îndemnat pe reprezentanţii aşezămintelor culturale din judeţ să-i treacă pragul ori de câte ori au o problemă, astfel încât să o poată rezolva cât mai repede.
Roxana Lupu
