În urma desfășurării complexului de activități specifice de către hidrogeologi au fost formulate o serie de concluzii.
-Rocile cu cea mai pronunțată permeabilitate carstică sunt calcarele datorită unui sistem de canale şi fisuri formate ca urmare a unui îndelungat proces de carstificare.
-Direcția de curgere predominantă a apelor carstice în subteran este de la nord la sud cu o puternică componentă de la est la vest.
-Alimentarea în subteran se produce în principal din apele de suprafață după ce ajung să curgă de pe roci impermeabile pe calcare carstice.
-Pereții interiori ai golurilor carstice sunt căptușiți cu un strat fin de argilă și terra rossa. În timpul precipitațiilor aceste suspensii intră în circuitul apelor subterane determinînd turbiditatea apei.
-Determinările cu trasori au evidențiat faptul că perimetrul Nările-Gîrla Vacii-Vîlceaua primeşte apă subterană dinspre NE printr-o complicată rețea carstică subterană ce străbate bazine mari și unde trasorii sunt diluați puternic.
Apele subterane și comunitățile umane
Din analizarea datelor a rezultat că direcţiile de curgere a apei în subteran urmează un curs de la nord la sud cu o puternică componentă de la est la vest. De o importanţă majoră în acest perimetru este faptul că apa din aceste perimetre a fost captată în unele cazuri şi asigură o parte din apa potabilă necesară unor comunități, lucru ce impune tratarea acestor perimetre ca zone speciale ale judeţului. La toate acestea se adaugă şi posibilitatea desfăşurării unor activităţi ale localnicilor sau speoturistice necontrolate ce pot avea serioase consecinţe asupra apelor de suprafaţă şi din subteran. Acestea se pot contamina de la punctele de poluare aflate în calea lor sau ca urmare a activităţilor iresponsabile ale unor aşa-zişi turişti. De aceea ar fi recomandabil ca zonele de penetrare a apelor în carst precum şi cele în care acestea apar la lumina zilei să fie atent supravegheate şi ecologizate periodic. Astfel de acţiuni au avut loc în perimetrul cheilor cât şi în zonele învecinate.
Reforma mentalităților
Participând la câteva dintre aceste ecologizări unde s-au adunat cantităţi impresionante de resturi menajere şi gunoaie lăsate la voia întâmplării am rămas total dezamăgit de indiferenţa cu care aşa-zişi turişti de week-end tratează mediul ambiant întărindu-mi convingerea că mai presus de sancţiuni este nevoie de o profundă schimbare a mentalităţilor unora din semenii noştri. Totuşi până la această schimbare sunt necesare unele măsuri concrete cum ar fi delimitarea unor zone de protecţie în care să se interzică orice activităţi ce ar putea genera poluare.
Astfel, din decantarea cunoștințelor de specialitate se poate afirma că ar fi necesară instaurarea unor perimetre de protecţie hidrogeologică care să cuprindă suprafețe ce asigură păstrarea condițiilor naturale de circulație a apei în subteran.
Câteva propuneri demne de luat în seamă
Tot din lucrările de specialitate reiese că în cazuri similare ar fi necesar instituirea mai multor categorii de perimetre pentru protejarea față de posibilele poluări. Astfel ar putea fi constituite perimetre cu regim și supraveghere permanentă care să cuprindă captarea Vîlceaua, priza de suprafață şi captarea izvorului Cucute, punctele de pierdere a apei în carst de pe Șușița Seacă, peştera Gârla Vacii de pe Valea Sohodolului, izvoarele Pătrunsa și Picuel de pe Sohodol, tunelul Nările precum şi insurgenţa Toaia Dracilor de pe Gropu. În aceste puncte apa dispare în carst apărând în mai multe puncte: izbucurile Vâlceaua, Jaleş, Albulescu şi Balaurul. Ca zone de protecţie se propun şi perimetrele dintre fostul complex Sohodol (unde se va urmări modul de evacuare a resturilor menajere de la turişti) şi cheile Vidrei precum şi perimetrul de la confluenţa Sohodolului cu Valea Rea până la confluenţa cu Gropul.
În regim de restricții ar trebui luată în considerație propunerea zonei de pe Șușița Verde între confluența cu Pârâul Sec și până în nordul satului Curpen și porțiunea Cuptoarele de Var până la intrarea apei în peştera Gîrla Vacii de pe Sohodol. De asemenea în urma discuțiilor cu mai mulți oameni ai muntelui cu experiență a reieșit că ar fi de bun augur montarea unor tăblițe de avertizare în porțiunile unde este pericol de poluări accidentale pentru perimetrele Sohodol, Șușița Verde și Seacă precum și intensificarea monitorizării acestora.
Turismul şi speoturismul haotic, potențiali factori de poluare ?
O altă propunere făcută de cei care străbat zonele mai sus menționate pentru practicarea alpinismului,escaladei, speologiei și de ce nu a fotografiei montane ori speologice ar fi interzicerea campării turiștilor în zonele de intrare și ieșire la suprafață a apelor carstice pentru a se evita pe cât posibil poluările accidentale făcute cu voie sau fără de aceștia.
Având în vedere că perimetrele carstice sunt dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul nostru cu toate consecinţele legate de degradarea peisajului ambiental, printr-un turism civilizat în deplină armonie cu mediul ambiant aceste zone de o frumuseţe aparte vor putea continua să ne încânte şi pe viitor prin bogăţia fenomenelor carstice şi a diversităţii lor biologice.
Mugurel Petrescu
