Situat în sudul judeţului Gorj, pe Valea Gilortului, urmele satului Aninoasa se pierd în preistorie.
Lanţul evoluţiei este marcat prin vestigii ale vieţii materiale, descoperite întâmplător: ciocane şi alte unelte din piatră, ceramică dacică, monezi dacice şi romane (ante şi postaureliană, ale migratorilor, ale epocii medievale şi moderne). Satul Aninoasa este printre cele mai vechi aşezări ale Gorjului, situat într-un cadru geografic complex şi ospitalier omului; pe teritoriul lui au locuit şi evoluat în cursul mileniilor mai multe comunităţi sociale. Descoperirile arheologice, incidentale indică cu abundenţă prezenţa omului pe aceste locuri încă din epoca primitivă.Aşezarea contemporană, formată încă din feudalismul timpuriu, este menţionată documentar pentru prima dată în 30 mai 1610. de când avem următoarea consemnare domnească:
“Cu mila lui Dumnezeu, Io Radu Voievod şi Domn a toată Ţara Românească, nepotul bătrânului şi răposatului Io Basarab voievod dă Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele lui Vladu din Bibeşti şi cu fiii lui câţi îi vor da Dumnezeu pentru ca să-i fie moşie încă două locuri în lunca Deşului, pentru că le-a cumpărat de la Ciolca cu 200 aspri gata; şi iar a cumpărat Vladul un loc în lunca Deşului de la Pătru, fiul popii Toma cu 500 aspri gata; şi iar a cumpărat Vladul un loc de la diaconul Vladul cu 100 aspri gata; şi iar a cumpărat Vladul un loc în lunca Bibeştilor de la Radu Grusăi cu 50 aspri gata, şi iar a cumpărat Vladul alt loc în luna Bibeştilor de la Oprea cu 70 aspri gata şi alt loc de la Stroie cu 70 aspri gata şi alt loc de la Stroie cu 70 aspri gata; şi iar a cumpărat Vladul 4 locuri de la fiii lui Pătru cu 320 aspri gata; şi iar a cumpărat Vladul un loc în lunca Aninoasa de la popa Dragotă cu 30 aspri gata…
Am scris eu Pădure Gramaticul în oraşul de reşedinţă Bucureşti, luna Mai de la Adam până acum curgători (ani) în anul 7118 (1610 mai 30) Arh. St. Craiova Pachetul III. Cat DIR 359 Al. Ştefulescu: Documente slavo-romane, pag. 320-321.
În epocile medievale şi moderne, satul Aninoasa a cunoscut succesiv cu caracteristicile locale, economia naturală şi cea de schimb şi a luptat frecvent pentru dreptate socială şi naţională, timp în care locuitorii acestei aşezări, receptivi şi sensibili la frumosul artistic şi-au elaborat o bogată şi variată cultură populară şi chiar o spiritualitate cultă.
Cu această ocazie intenţionăm să organizăm Ediţia a II-a a Simpozionului Naţional cu tema: ”Dimensiunile mitice, arhaice şi legendare în structura culturii populare actuale” la care şi-au anunţat participarea cercetători în acest sens din judeţ şi din toate zonele ţării, precum şi lansarea cărţii: ”Aninoasa 400-legende, tradiţii, poezie”, de Virgil Cercelaru şi Stan Iscrulescu.
Prof. Virgiliu Cercelaru
