Judeţul Gorj deţine un potenţial turistic de excepţie reprezentat printre altele de un cadru natural pitoresc ce cuprinde zona colinară, dealurile submontane precum şi masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaţilor Meridionali.
Comunităţile umane şi ecoturismul
Existenţa în aceste locuri a unor roci rezistente cum ar fi granitele ori şisturile cristaline împreună cu altele mai puţin rezistente (rocile calcaroase) a creat o multitudine de forme şi fenomene naturale dintre care cele mai spectaculoase sunt cheile, văile şi culoarele formate în stâncă. O parte din acestea sunt obiective de interes turistic judeţean iar altele printr-o serie de superlative ce le deţin de importanţă naţională.
Tot pe aceste locuri s-au format prin modelarea în timp a reliefului carstic platformele de eroziune Gornoviţa, Borăscu şi Râul Şes ce au favorizat de-a lungul vremii dezvoltarea comunităţilor umane. Fie că sunt amplasate în zonele submontane ori montane, astăzi aceste comunităţi îşi pot trăi o nouă viaţă prin dezvoltarea impetuoasă a turismului precum şi promovarea obiectivelor de interes local. Pe partea sudică a perimetrulul montan gorjean au fost create condiţii favorabile dezvoltării agroturismului, cea mai ecologică formă de turism atât în sezonul estival cât şi în cel hivernal. Totuşi, pentru cei ce se încumetă să străbată una ori mai multe din zonele montane gorjene atât vara cât şi iarna, o serie de recomandări decantate din experienţa multor generaţii de iubitori ai naturii ar fi de luat în seamă.
Învăţăminte pentru iubitorii muntelui
Un cunoscut montaniard transmitea acum mai bine de o jumătate de secol câteva învăţăminte pentru cei care doreau să practice sporturile montane. Câteva dintre acestea sunt deosebit de importante şi îşi păstrează şi în zilele noastre mesajul pentru cei ce vor să practice sporturile montane :
-Să nu pleci niciodată într-o ascensiune pentru care nu te-ai pregătit şi să nu pierzi niciodată din vedere că trebuie să fi mai tare ca muntele.
-Alege totdeauna un itinerar realizabil şi dacă vezi că nu îl poţi realiza renunţă.
-Acel care nu ştie să-şi poarte singur de grijă pe munte, nu este decât un personaj penibil în decorul montan.
-Posibilităţile celui mai slab trebuie să fie unitatea de măsură pentru tot grupul.
-A părăsi un om pe munte poate echivala cu o crimă.
Din păcate, o mare parte dintre cei ce în zilele noastre iau cu asalt muntii nu au pregătirea necesară iar condiţia lor fizică şi echipamentul sunt de cele mai multe ori necorespunzătoare. Totuşi, ei riscă şi se avântă pe traseele montane mizând pe noroc. Câţiva reuşesc pentru că muntele este uneori îngăduitor dar cei mai mulţi nu. Şi, iată ce uşor am ajuns la cauzele ce produc majoritatea accidentelor montane (mediatizate din ce în ce mai mult de posturile locale şi naţionale dar cu efecte aproape nule în prezent şi cu o îngrijorătoate tendinţă de creştere odată cu deschiderea sezonului de schi şi drumeţii hivernale).
Legile muntelui transmise din generaţii
Să existe oare legi ale muntelui pe care oamenii trebuie să le respecte? Toţi cei ce sunt cu adevărat montaniarzi răspund afirmativ la o astfel de întrebare. Dar să nu căutăm în biblioteci sau în colecţii de acte normative aceste legi. Nu omul le-a elaborat ci muntele i le-a impus. Aceste legi ale muntelui necuprinse în vreun monitor sau act normativ s-au transmis de-a lungul generaţiilor de la cei în vârstă la cei tineri, de la cei cu mare experienţă la ucenici. Căci cel care le cunoaşte şi le respectă cu sfinţenie nu va fi niciodată o victimă a muntelui ci doar un cuceritor al acestuia. Iată deci câteva dintre acestea in opinia adevăraţilor iubitori ai naturii.
-Pe munte se pleacă numai cu echipament adecvat.
-Nu este indicat să călătoreşti niciodată singur pe munte.
-Nu este recomandat să te avânţi pe trasee necunoscute.
-Sporturile montane sunt incompatibile cu consumul de băuturi alcoolice.
-La munte trebuie să ştii ce, cât şi când să mănânci.
-Regula primordială pe munte este „Toţi pentru unul, unul pentru toţi ”
-Pe munte nu se ţipă şi nu se fac zgomote inutile.
-Cine iubeşte muntele trebuie să-l şi ocrotească.
-Cabanele şi refugiile alpine sunt locuri sfinte pe munte.
-Notaţi în registrul cabanelor de unde veniţi, numărul membrilor şi unde intenţionaţi să mergeţi.
-Iarna în munţi pericolul avalanşelor este permanent.
-Dacă pe munte se iveşte o situaţie de urgenţă toţi cei prezenţi trebuie să răspundă solicitării.
-Este obligatoriu pentru toţi turiştii montani să urmeze sfaturile şi indicaţiile echipelor Salvamont.
-Codul de semnalizare în munţi trebuie cunoscut de toţi turiştii montani.
-Turistul montan trebuie să ştie să acorde la nevoie primul ajutor.
La final
Este bine să medităm serios la fiecare dintre aceste învăţături şi să ne gândim că ignorarea din necunoaştere sau teribilism a uneia sau a mai multora poate duce un om sau mai mulţi la evenimente cu urmări cel mai adesea imprevizibile.
Mugurel Petrescu