La Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”, s-a derulat o nouă etapă a proiectului „Trofeul mărinimiei”, care constă în activităţi de voluntariat ce au ca scop salvarea vieţii unor semeni cu probleme grave de sănătate sau ajutorarea altora aflaţi în nevoie. Prin organizarea târgurilor de carte si obiecte de artă din materiale reciclabile, proiectul urmărește nu doar simple activităţi ecologice sau caritabile, ci și implicarea reală și preocuparea pentru realizarea activităţilor și interacţiunilor ce valorizează fiecare participant, oferind oportunităţi de comunicare, învăţare și trăire a emoţiilor pozitive în acest context, cultivare a relaţiei dintre calitatea vieţii(„satisfacţia de viaţă”, cum o denumeşte Gilman), interesul social și frecvenţa participării la activităţile extracurriculare, care antrenează fizic și cognitiv, pun în acţiune capacităţi de relaţionare cu ceilalţi, de apreciere a comportamentelor și abilităţilor celorlalţi, de a adera la un anumit tip de comportament, utilizat ca strategie, anihilând situaţii cauzatoare de stres.
La toate acestea – în principal – avem dreptul, şi-l avem întreg, eminent.” (N. Steinhardt)
Pentru elevii acestui colegiu, dreptul la centenar a fost consfinţit de acela al participării la viaţa cetăţii, cu toate responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume, deciziile pe care trebuie să le ia şi soluţiile pe care trebuie să le adopte.
Concepte precum incluziune, dezvoltare personală, diversitate, egalitate, participare trebuie abordate în contextul noilor paradigme ale educaţiei naţionale, în consonanţă cu normele europene.
1.Acest proiect este o metodă pedagogică care îl grăbeşte pe elev să se confrunte cu realitatea, nu doar cu o disciplină studiată la clasă, iar aceasta în măsura în care planificarea, organizarea,execuţia şi controlul, feed-back-ul şi diseminarea au fost gândite în prealabil şi reflectate de elev în acţiunile sale ulterioare, în funcţie de obiectele fixate în domeniul informaţiei, al aplicării acestor cunoştinţe în practică şi a transformării acestora în comportamente şi abilităţi de viaţă.
Este de remarcat rolul cheie al coordonatorului în structurarea acestui tip de proiect şi în susţinerea elevului pentru a-l realiza.
Ceea ce diferenţiază fundamental pedagogia proiectului de alt tip de abordări, coordonatorul şi elevul trebuie să depăşească acea cultură tradiţională de transmitere şi apropierea competenţelor centrate pe elev.
Un alt aspect demn de luat în atenţie în proiectul de evaluare este rolul acestuia de motor de asimilare a cunoştinţelor disciplinare, interdisciplinare şi transversale: elevului, care nu este penalizat pentru ceea ce nu a reuşit să asimileze, i se aplică o grilă de valorizare a competenţelor dobândite.
Pentru a evalua performanţele elevilor în dobândirea acestora, au fost valorificate următoarele aspecte:
-Producţia: calitatea demersului şi planificarea activităţilor în vederea obţinerii rezultatelor scontate
-Învăţarea: calitatea informaţiei dobândite, cu precădere a celor pluridisciplinare: nivelul atingerii obiectivelor.
-Munca în echipă, colaborarea: grupul motor al proiectului ,,Rolul implicării fiecăruia în munca de grup”
2.Beneficiile unui asemenea proiect:
-Puternica motivare a elevilor de a se simţi utili din punct de vedere moral şi social.
-Pedagogia de grup, munca în echipă şi cooperarea.
-Antrenamentul şi rezolvarea problemelor, dezvoltându-şi gândirea logică şi pragmatică.
-Ancorarea cunoştinţelor într-un context care nu mai imită sau reproduce realul, ci este real.
-Dezvoltarea şi utilizarea competenţelor într-un alt context decât cel şcolar.
-Consolidarea relaţiei profesor-elev.
-Orientarea şi motivarea elevilor în alegerea viitoarei meserii.
-Dezvoltarea competenţelor transversale şi interdisciplinare.
3.În pofida beneficiilor obţinute în timp, învăţarea prin proiecte are limitele ei. În dorinţa de a-i însoţi pe elevi spre o învăţare ancorată în social, în viaţă, coordonatorul se izbeşte de anumite obstacole: cel curricular, care poate fi afectat de derularea proiectului, cel material şi cel logistic. Pentru derularea unui proiect on-line este nevoie de o sală sau de un laborator echipat: calculatoare, conexiune internet, material informatic etc. Dorinţa de a participa la un concurs de postere, afişe, producţie numerică, reviste online, bloguri, wiki, presupune o muncă de pregătire preliminară: trebuie găsite mijloacele de realizare şi obţinere a acordului părinţilor şi a conducerii instituţiei şi înainte de toate, a voinţei elevilor de a continua să investească timp în activitatea de informare, realizare a proiectului prin mijloace audio-vizuale, prezentări PPT şi de postere ale acestora.
Toate acestea într-un context în care elevul suportă presiunea notelor la toate disciplinele, din partea unor evaluatori care le pecetluiesc intrarea la liceu sau la facultate, trecerea examenului de bacalaureat sau rezultate obţinute la olimpiade.
Ce poate face coordonatorul în asemenea situaţii, pentru a contura grupuri sau pentru a dezvolta sintalitatea de grup?
În primul rând, să-şi schimbe atitudinea, să iasă din paradigma celui care dă (predă) informaţii şi exemple de practică şi să devină un facilitator al procesului de învăţare (instruire), pentru a imita curiozitatea elevului de a învăţa altfel, fără a le impune ideile şi principiile sale.
Coordonatorul trebuie să prevadă toate etapele proiectului: structurarea, pregătirea tuturor etapelor, anticiparea dificultăţilor, găsirea soluţiilor proprii fiecărei clase sau instituţiei, conform cu profilul elevilor şi al instituţiei. Este necesară în toate etapele: adaptarea la evoluţia proiectului şi chiar schimbarea obiectivului, dacă necesitatea impune acest lucru. Veniturile obţinute din vânzarea cărţilor au fost distribuite, prin Asociaţia de Părinţi ai Elevilor din C.N.T.V., elevilor orfani sau celor cu probleme grave de sănătate. La activitate au participat elevii claselor a VII-a A, a VII-aB, a VII-a C, a VIII-a A, a X-a E, alături de diriginţii lor: prof. Mititica Gabriela, prof. Ecobescu Daniela, prof. Calotă Rodica, prof. Burtea-Protesoiu Gabriela, prof. Dănău Rodica și de profesori voluntari, care au contribuit la îndrumarea, supravegherea și desfacerea obiectelor vandabile: prof. dr. Taşcău Dorin Dan-director, prof. Rădulea Bogdan-director adj, prof.Pîrvulescu Mihaela-director adj, prof. Goanţă Cristina, prof. Modroiu Gabriela, prof. Giurgiulescu Irina, prof. Petrică Alina, prof. Pânişoară Ştefania și prof. Predan Georgiana, precum şi dna ing. Lungescu Laura -preşedinte al Asociaţiei de Părinţi din cadrul Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” şi dna bibliotecar Iriza Cristina, Tg-Jiu. De la I.S.J. Gorj au participat: insp. şc. Dragotă Teodora, insp. şc. adj. Mocioi Daniel şi director CCD Vîlceanu Valeria, iar de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă doamnele profesoare: Sgondea Simona, Vlădoiu Adela şi Şcheau Daniela.
Prof. Calotă Rodica şi Burtea-Protesoiu Gabriela
