Pe venerabilul profesor Marin Arcuș* din Rădinești-Gorj l-am cunoscut în urmă cu câteva luni, prin intermediul telefonului și al unui studiu științific intitulat Un secol de la intrarea României în Primul Război Mondial. Tineri din Rădineşti în Războiul cel Mare, pe care, la recomandarea distinsului istoric craiovean Dinică Ciobotea, mi l-a trimis în vederea publicării sale în volumul 100 de ani de la intrarea României în Războiul Reîntregirii Neamului (1916-2016), ce va cuprinde lucrările științifice ale Simpozionului Național de Istorie „România în Primul Război Mondial”, ediția I – Campania din 1916. Centenar”, desfășurat în zilele de 17-18 iunie 2016 la Mănăstirea Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea și va apărea la Editura Universitaria din Craiova, sub egida Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” (Râmnicu-Vâlcea) al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
La scurtă vreme am primit de la domnia sa ultimul număr al revistei „Interfluvii” (2017) și invitația de a participa la sărbătoarea anuală a satului Rădinești. Așa se face că duminică, 25 iunie 2017, invitat fiind la manifestările culturale și științifice desfășurate la Căminul Cultural Rădinești, prilejuite de Ziua Rădineștilor – sărbătoare ce adună în bătrâna vatră gorjană, atestată documentar la 4 iulie 1489, în timpul domniei lui Vlad Călugărul (1482-1495)**, oameni de toate vârstele, din împrejurimi dar și de la mari distanțe – am intrat în posesia unui volum pe care se află scrisă o dedicație simplă: „Stima și considerația autorului. Rădinești, 25 06 2017”. Este vorba de volumul Câteva păreri, autor Marin Arcuș, publicat la Editura Sitech din Craiova în 2017, ce cuprinde 222 pagini, format A5, cu o prefață semnată de prof. dr. Ion Popescu-Brădiceni.
Programul a debutat cu Sesiunea anuală a Societății Cultural-Științifice „Rădinești-Gorj”, ediția a XXVIII-a, a continuat cu Festivalul-Concurs al Cântecului și Portului Popular „Mariana Ionescu Căpitănescu” (secțiunea soliști vocali și secțiunea soliști instrumentiști), ediția I, apoi cu prezentarea revistei „Interfluvii” și a cărților Complements of hiperbolic matematics from super-additivity to structural discretenss (autor Trandafir Bălan) și Câteva păreri (autor Marin Arcuș) și s-a încheiat cu spectacol artistic prezentat de Ansamblul Folcloric „Cununița” din Rădinești. Organizatorii manifestărilor au fost Primăria și Consiliul Local al comunei Dănciulești și Societatea Cultural-Științifică „Rădinești-Gorj”.
Printre cei invitați, din afara localității, m-am aflat alături de istoricii Dinică Ciobotea (care a rostit un cuvânt laudativ la adresa organizatorilor, a revistei și volumului realizat de profesorul Marin Arcuș) și Emilian Cojocaru din Craiova, doi oameni desosebiți, iubitori ai trecutului, tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, de care mă leagă o frumoasă și rodnică prietenie. De asemenea, alături de noi, a fost prezent interpretul de romanțe Gheorghe Cărbunescu – gorjan din Alimpești, stabilit de ani buni la Râmnicu-Vâlcea.
Fiind pentru prima oară în această localitate, ce mărginește hotarul de sud-est al Gorjului cu Vâlcea, mărturisesc faptul că am rămas profund impresionat de mișcarea culturală și științifică de aici, generată de profesorul Marin Arcuș în 1989, cu aproape 30 de ani în urmă, atunci când, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la prima atestare documentară a satului Rădinești, acesta a fondat Sărbătoarea Rădineștilor, Societatea Cultural-Științifică „Rădinești-Gorj” (al cărei președinte este) și un cor mixt pe care l-a și dirijat și care, din păcate, după 1989 și-a încetat activitatea; o mișcare fondată pe un teren pregătit tot de domnia sa încă din anii tinereții, anii ’70 ai secolului trecut, când s-a aplecat cu drag asupra trecutului așezării natale, adunând cu sprijinul colegilor profesori și al elevilor o bogată colecție de documente și obiecte vechi, mărturii ale preistoriei și istoriei acestor locuri, așezate cu pricepere în Muzeul Satului Rădinești – pe care l-a fondat la 1 octombrie 1973 și reorganizat în 1983 (cu sprijinul Muzeului Județean Gorj) și pe care îl conduce ca director – instituție ce depozitează și tezaurizează astăzi numeroase mărturii materiale ce pun în valoare, așa cum spuneam, istoria așezării din cele mai vechi timpuri până astăzi. De asemenea, distinsul profesor este fondator și redactor-șef al revistei „Interfluvii” – publicație a Societății Cultural-Științifice „Rădinești-Gorj” (1992), ajunsă la numărul 22 în 2017, prin care sunt promovate valorile culturale și spirituale ale localității și care este tipărită, așa cum mărturisește cu regret părintele acesteia, într-un tiraj mic, cu ajutorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Profesor și om de cultură – pe drept unul dintre valoroșii lideri culturali gorjeni ai sfârșitului de mileniu doi și începutului de mileniu trei, este autor a numeroase articole și studii publicate în revista pe care a fondat-o, dar și în alte publicații locale și regionale, bucurându-se de o reală și sinceră apreciere din partea redactorilor și cititorilor acestora.
De asemenea, este autor a șapte volume: Sate de moșneni la izvoarele pârâului Plosca, Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu-Jiu, 1997; Graiul locuitorilor din Rădinești-Gorj, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2006; Ipostaze, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2008; Drum prin vremuri, Craiova, Editura Sitech, 2011; Școala Gimnazială „Cornelius Radu” Rădinești (monografie realizată în colaborare), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2012; Oameni și întâmplări. Temă cu variațiuni, Craiova, Editura Sitech, 2014; Câteva păreri, Craiova, Editura Sitech, 2017. Așa l-am cunoscut de aproape pe vrednicul profesor octogenar, Marin Arcuș, într-o frumoasă zi de vară, departe de oraș, în satul natal, Rădinești – reședință a fostei comune cu același nume, până la reforma administrativă din 1968 când a fost desființată, iar satul Rădinești a fost trecut la comuna Dănciulești – dăruindu-se cu trup și suflet trecutului, prezentului și viitorului acestei frumoase și istorice așezări de moșneni de pe valea pârâului Plosca.
Felicitări, domnule profesor Marin Arcuș – apreciat formator, șlefuitor și promotor de valori umane, arhitect și ziditor al templului de cultură românească de la Rădinești-Gorj!
Eugen Petrescu
Note bibliografice
*S-a născut la 9 mai 1938, în fosta comună Rădinești, județul Gorj. Este absolvent al Școlii Pedagogice Mixte din Craiova (1953-1957), licențiat al Facultății de Compoziție și Dirijat al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București (1966) și al Facultății de Litere a Universității din București (1972). A fost mai întâi învățător, pentru o scurtă perioadă, la școala din comuna Târgu Logrești, apoi profesor de muzică și de limba română la Școala Gimnazială „Cornelius Radu” din Rădinești (1961-2000). S-a pensionat în anul 2000, dar a continuat să predea până în 2006 la școlile din comuna Dănciulești: Rădinești, Obârșia și Dănciulești.
**La această dată domnitorul întăreşte stăpânirea lui „Bucşa” peste „o treime din moşia Rădineşti”, pe care acesta a cumpărat-o de la „Şerbu” cu „300 aspri”.
