Cartea lui Haralambie Bodescu ot Bustuchin, Universul imaginar-simbolic al folclorului din zona Amaradiei de Sus, apărută la Editura Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 2009, este o întreprindere culturală deosebită pentru că evidenţiază, cu lux de amănunte, problematica vastă a folclorului literar din arealul Amaradiei de Sus, cu o interesantă prefaţă a prof. univ. dr. Ionel Buşe, iar la sfârşit, un succint profil de autor semnat de conf. univ. dr. Ion Popescu -Brădiceni.
După un incipit provocator (lansarea temelor), Geneză şi spirit, apoi Legendă şi mit urmează capitolul propriu-zis al Universului imaginar-simbolic al creaţiilor folclorice căruia i se subsumează treisprezece subcapitole formulate în termeni conjuncţi sau sintagme cu tentă academică, atât de interesante: Topos mitic, Realitate şi simbol, Epos baladesc, Creaţie şi simbol, Armonie şi splendoare, Univers şi simbol erotic, Comuniune şi simbol, Simbolul devenirii şi primenirii spiritului, Simbolul nunţii şi vânătoarea iniţiatică, Sumblul tercerii prin vămi, Magie şi simbol, Manifestări ale sacrului, Viziune şi logos, încheindu-se cu Snoave şi expresii pitoreşti care se constituie în tot atâtea precepte morale ţărăneşti de o savoare şi un farmec stilistic aparte-totul, un demers ştiinţific impecabil în care se operează cu idei, termeni şi concepte din folclor, folcloristică şi lucrări de specialitate, cu o vastă şi adecvată bibliografie din cultura română şi universală.
În abordarea cu mare artă a imaginii cvasicomplete a straturilor şi substaturilor folclorice din zonă şi nu numai, autorul îmbină metoda diacronică cu cea sincronică, particularul evidenţiat prin general şi invers.
Numeroasele texte-exemple în versuri sau în proză de la fiecare capitol/ subcapitol, culese cu mulţi ani în urmă de la localnici dovedesc nobila preocupare a autorului-exemplele fiind edificatoare pentru mesajul general al universului imaginar-simbolic al folclorului de pe Amaradia de Sus. Simultan cu citarea exemplelor şi comentarea acestora, la locul potrivit, se fac unele consideraţii necesare privind teoria simbolului, a mitului, a legendei…
În tratarea temelor, apar obligatoriu structuri duale, ambivalente şi antinomice ale lumii precum: atunci/ acum, bun/rău, (benefic/malefic, fast/nefast), conştient/inconştient, cer/ pământ, Dumnezeu/ diavol, diurn/nocturn. Lumea asta-lumea de dincolo, magie-religie, păgân-creştin, pur-impur (curat/spurcat), rai-iad, timp-spaţiu, trup-suflet, viaţă-moarte ş.a.
Datinile, tradiţiile, obiceiurile, cutumele, mai cu seamă cele referitoare la momentele principale din viaţa omului (naşterea, nunta, moartea), sunt prezentate având în vedere relaţia general-particular şi invers cu corespondenţele de rigoare în spaţiul traco-elen, egiptean, asiro-babilonian…
Există, de asemenea, un noian de credinţe, rituri şi elemente magico-simbolice cu un început impersonal pentru ceea ce urmează a se spune: se zice că…, se povesteşte că…, nu e bine că/să…, nu e bine dacă…, e bine dacă… şi multe altele care apar în diacronie, dar se rostesc sincronic ab illo tempore, în vremea credinţelor păgâne, apoi creştine, până în zilele noastre.
Cartea distinsului om de cultură, Haralambie Bodescu, este o adevărată enciclopedie a fenomenului folcloric din zona în care s-a născut şi trăieşte acesta, o carte unică în felul ei care conţine/ conservă pentru prezent şi mai ales pentru viitorime inestimabila bogăţie a folclorului care, fără H.B., s-ar fi pierdut iremediabil, o carte de învăţătură şi morală practică pentru orice român care nu-şi uită geneza şi evoluţia sa în spaţiul sacru, carpato-danubiano-pontic.
Nu e greu de observat că în epoca civilizaţiei moderne a cercetărilor nucleare, a zborurilor cosmice, a telefoniei mobile şi a internetului se şterg/se pierd atâtea şi atâtea tradiţii şi obiceiuri strămoşeşeti. Cartea lui Haralambie Bodescu este un veritabil S.O.S. al fenomenului folcloric tradiţional românesc.
Felicit călduros pe autor şi apreciez sincer pasiunea şi talentul cu care această cruce de voinic dă la iveală, după două volume de poezii, un op în legătură cu care menţionez un memorabil catren al magulului de la Mărţişor a cărui obârşie este un vestit târg de pe malul bătrânului Gilort.
Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.
Încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele care te-au deschis.
………………..
Excelsior!
P.S. Cartea a fost lansată cu ocazia Zilelor comunei Bustuchin (25-27 iulie 2009) într-un nou şi moderen Centru de Documentare şi Informare realizat, ca şi alte obiective edilitare, prin osârdia primarului Ion Ciocea.
În faţa unui numeros public, moderator, distinsa doamnă Alexandra Andrei, oameni de cultură, politicieni au făcut aprecieri asupra activităţii unui primar de excepţie şi, evident, asupra cărţii lui H.B. Totul s-a încheiat cu un festin românesc într-o pădure cu multă umbră şi o fântână cu apă rece.
Marin I. Arcuş
