Membri ai comisiei UNESCO, constituită la nivelul Parlamentului României, vor fi prezenţi la finele acestei luni la Târgu-Jiu, urmând a fi purtate o serie de discuţii cu factorii de decizie de la nivel local.
Autorităţile locale încearcă pe această cale continuarea demersurilor de includere a Ansamblului Monumental Constantin Brâncuşi în patrimoniul mondial UNESCO. „În cadrul Parlamentului României, s-a constituit o comisie UNESCO care să sprijine intrarea în patrimoniul UNESCO a diferitelor situri din României, printre care este vorba şi de Ansamblul Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu. În data de 29 august şi până pe 31 august, membrii comisiei vor fi prezenţi la Târgu-Jiu. Preşedintele comisiei, Traian Igaş, a luat legătura cu noi, am făcut de comun acord un program în acest sens. Pe 30 august va avea loc o întâlnire cu autorităţile locale şi cu toţi factorii de răspundere să vedem ce etape mai trebuie parcurse în acest sens”, a declarat Adrian Tudor, viceprimarul Municipiului Târgu-Jiu.
Primăria Municipiului Târgu-Jiu se află astfel în faţa unei noi încercări de includere a operelor brâncuşiene în patrimoniul UNESCO după ce în 2015, dosarul de înscriere a Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Târgu-Jiu a fost retras la decizia statului român în urma recomandării de neînscriere în INCOMOS. Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, exista riscul ca sculpturile lui Constantin Brâncuşi să nu fie incluse niciodată pe lista patrimoniului mondial, potrivit Institutului Naţional al Patrimoniului. În octombrie 2014, ţara noastră a transmis dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la Comitetul patrimoniului mondial UNESCO. Documentaţia a fost elaborată de Institutul Naţional al Patrimoniului, împreună cu specialişti brâncuşiologi şi beneficiind de sprijinul autorităţilor locale din Târgu-Jiu. Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).
Izabella Molnar
