26 iulie 2020 – Un secol de la constituirea Arhivelor Militare Române

750

În urmă cu 100 de ani, a fost înființat Centrul de Cercetare și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice din România „General Radu Rosetti”, în prezent, Arhivele Militare Române, iar la 26 iulie 1920 și Depozitul de Arhivă Istorică al acestei secții, astfel s-au pus bazele arhivisticii militare românești.

De-a lungul timpului, constituirea, conservarea și valorificarea patrimoniului arhivistic al Armatei României au presupus eforturi considerabile și de lungă durată, cel mai adesea în împrejurări neprielnice sau chiar ostile, generate de istoria zbuciumată a României din ultima sută de ani.
Primele preocupări privind depozitarea şi păstrarea documentelor militare au apărut încă de la constituirea Armatei Române moderne. În anul 1867, Depozitul General de Război a fost însărcinat să strângă materiale documentare în vederea scrierii istoriei militare, iar trei ani mai târziu, în 1870, au fost stabilite atribuțiile, pe linie arhivistică, ale compartimentelor specializate din cadrul unităților operative şi structurilor administrative.
La 1 mai 1918, în cadrul procesului de reorganizare a Marelui Stat Major, prin Ordinul de Zi nr. 36, în cadrul Secției a II-a este înființat Biroul 3 Istoric. Misiunea principală a Biroului era elaborarea „istoricului campaniei din 1916-1918”. În noile circumstanțe generate de reintrarea României în război, la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, Biroul 3 Istoric a reușit doar în parte să întreprindă măsurile necesare scopului propus, acestea fiind materializate abia după înființarea Secției a VI-a Istoric, la 1 aprilie 1920. Organizarea secției s-a bazat pe modelul oferit de armata franceză, șeful secției efectuând, în acest scop, un stagiu de documentare în Franța timp de patru luni. În principiu, misiunea principală a Secției a VI-a Istoric (din 1922 – Secția a VIII-a Istoric, din 1927 – Secția a VII-a istoric, iar între anii 1928 și 1949 – Serviciul Istoric) consta în redactarea istoricului campaniilor armatei române din anii 1877-1878, 1913 şi 1916-1919, precum şi a istoricului Marelui Stat Major. O altă atribuţie importantă era conducerea activității arhivistice din armata română, secția fiind autorizată să emită ordine, dispoziţii, recomandări şi să avizeze proiectele de lege în domeniu.
La 1 aprilie 1923, la Fortul Mogoșoaia, a luat ființă Depozitul de Arhivă al Ministerului de Război, a cărui sarcină era de a prelua arhiva mai veche de 3 ani, ce fusese creată de structurile din cadrul acestui minister și care, până în 1916, fusese predată spre păstrare Arhivelor Statului. În anul 1931, depozitul a fost mutat de la fortul Mogoșoaia la Obor, pe lângă Depozitul General de Imprimate al armatei, iar în anul 1939 a fost transferat la fortul Otopeni. Primul Regulament al Arhivelor Armatei a fost promulgat prin Decretul Regal nr. 1830 din 20 iulie 1933. În pofida faptului că vicisitudinile istoriei au dus la importante pierderi de documente militare de arhivă, printre care și incendiul din 1964 de la Depozitul Central din Râmnicu Sărat, în Arhivele Militare se păstrează numeroase documente de o importanță deosebită în înțelegerea evenimentelor ce s-au petrecut în diferite campanii militare din spațiul românesc, din centrul și din sud-estul Europei.
În perioada participării României la Al Doilea Război Mondial, preocupările arhiviștilor militari au fost îndreptate cu precădere spre adunarea şi conservarea arhivelor unităților combatante, precum și pentru actualizarea normelor pentru redactarea jurnalelor de operații. În prima jumătate a anului 1944, în condițiile bombardamentelor aviației anglo-americane, Serviciul Istoric a luat măsuri pentru dispersarea arhivelor militare localități care nu constituiau ținte ale bombardamentelor. Cu toate acestea, în noaptea de 15 spre 16 aprilie 1944, în urma atacului aviației britanice asupra orașului Turnu Severin, au fost distruse 18.405 dosare din perioada 1921-1944, depozitate în vagoane staționate temporar în gara orașului. Ulterior, o mare parte din această arhivă a fost reconstituită pe baza copiilor existente ale documentelor distruse în urma bombardamentului.
După 23 august 1944, în condițiile ocupației sovietice, Serviciul Istoric a fost obligat să predea Comisiei Aliate de Control numeroase documente istorice valoroase, precum arhiva armatei Republicii Democrate Moldovenești, arhiva Cabinetului Conducătorului Statului ș.a. Ocupantul sovietic a mai cerut şi toate jurnalele de operații ale armatei române în perioada 22 iunie 1941-23 august 1944. În secret, arhiviștii militari au procedat la copierea acestor jurnale de operații înainte de a fi predate sovieticilor.
Începând cu anul 1990, timp de aproape două decenii, ca urmare a adoptării legislației destinate a repara nedreptățile și abuzurile din trecut, o problemă majoră cu care s-a confruntat sistemul arhivistic militar a fost rezolvarea cererilor adresate, într-un ritm copleșitor, de veteranii de război de pe Frontul de Est sau urmașii acestora, de persoanele care au executat stagiul militar în unități aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii ș.a. În perioada 1991-2009 au fost examinate și soluționate peste 1.800.000 de cereri și s-au emis peste 1.250.000 de certificate și adeverințe.
Începând cu a doua jumătate a anilor 1990, a fost preluat şi conservat un volum impresionant de material arhivistic de la diverse unități militare şi instituții desființate în procesul de restructurare şi modernizare a organismului militar românesc.
În acest context, în anul 1998, în urma studierii sistemului arhivistic militar din mai multe țări europene, au fost create trei depozite intermediare la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre, Statului Major al Forțelor Navale şi Statului Major al Forțelor Aeriene şi un depozit de arhivă tehnică, aceste depozite aflându-se în coordonarea de specialitate a Arhivelor Militare Române (în prezent Arhivelor Militare Naționale Române), structură din compunerea Statului Major General, care avea în subordine directă, ca și până atunci, unitatea de la Pitești redenumită Centru de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în prezent Depozitul Central de Arhivă).
Tot în anul 1998 a fost văzut lumina tiparului primul număr al revistei trimestriale „Document. Buletinul Arhivelor Militare”.
Astăzi Arhivele Militare Naționale Române sunt autoritatea în domeniul arhivisticii şi istoriei militare, subordonate Statului Major al Apărării, care:
• asigură cadrul organizatoric şi metodologic de aplicare a Legii Arhivelor, legislației naționale şi actelor normative în domeniul arhivistic în Ministerul Apărării Naționale;
• organizează, coordonează şi controlează managementul patrimoniului arhivistic militar;
• organizează, execută şi monitorizează conservarea şi circuitul fondurilor arhivistice;
• coordonează nemijlocit Depozitul Central de Arhivă – Pitești şi pe linie de specialitate depozitele intermediare de arhivă ale categoriilor de forțe;
• proiectează şi asigură realizarea securizării patrimoniului arhivistic, fluidizarea şi eficientizarea accesului la documente prin crearea bazelor de date electronice;
• promovează şi susține proiectele de colaborare cu arhivele militare ale țărilor membre NATO şi partenere în vederea recuperării fondurilor arhivistice militare românești înstrăinate în perioada războaielor mondiale;
• organizează şi efectuează atestarea profesională în specializările militare ,,Arhivistică” şi ,,Istorie”;
• elaborează politicile în domeniul cercetării, protejării şi administrării fondului arhivistic al Ministerului Apărării Naționale;
• elaborează strategia editorială de promovare a tradițiilor Armatei Române şi coordonează editarea publicațiilor şi lucrărilor din domeniul istoriografiei militare;
• stabilește parteneriate de colaborare cu Comisiile de Istorie Militară şi Serviciile Istorice ale țărilor membre NATO şi partenere, precum şi alte instituții de profil din ţară şi din străinătate;
• asigură consilierea pe linie de specialitate şi colaborează nemijlocit cu Colegiul Național de Apărare, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Direcția Informare şi Relații Publice, Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale, Oficiul Național Cultul Eroilor, instituțiile muzeale militare, instituțiile militare de învățământ, cercurile militare, Biblioteca Militară Națională, Biblioteca S.M.G., Editura Militară, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Uniunea Națională a Veteranilor de Război, ligi și asociații ale cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere;
• eficientizează accesul la documente, prin microfilmare şi prin transpunerea acestora în format electronic în cadrul sistemului informatic pentru managementul integrat al Arhivelor Militare;
• reduce semnificativ cantitatea de arhivă nevaloroasă prin selecționarea arhivei istorice;
• organizează manifestări științifice de promovare a tradițiilor Armatei Române;
• contribuie la dezvoltarea bibliotecii istorice, fondului memorialistic şi a fototecii prin achiziții, donații etc.
• consiliază unitățile militare în vederea amenajării sălilor de tradiții, galeriilor comandanților, ceremonialurilor aniversare, precum şi pentru elaborarea monografiilor acestora;
• stabilește metodologiile privind activitățile ce se desfășoară asupra arhivei Ministerului Apărării Naționale;
• valorifică științific patrimoniul documentar aflat în păstrarea Ministerului Apărării Naționale;
• elaborează unele documentare solicitate de structurile superioare ale Ministerului Apărării Naționale în vederea fundamentării unor decizii şi ordine ale ministrului Apărării Naționale sau ale șefului Statului Major al Apărării;
• eliberează adeverințe, certificate, extrase sau copii de pe documente care stau la baza acordării unor drepturi şi compensații petenților din țară şi străinătate;
• constituie fondul arhivistic asigurat.
La împlinirea a 100 de ani de la constituire, sistemul arhivistic militar românesc se prezintă ca principal păstrător al tezaurului de inestimabilă valoare reprezentat de arhiva istorică a Armatei României, locul unde sunt păstrate mărturiile documentare destinate generațiilor viitoare pentru a cunoaște luptele şi sacrificiile ostașilor români pentru apărarea integrității teritoriale, suveranității şi independenței României.
Lt. col. (r.) Gheorghe BUŞE, A.N.C.E. „R.M.” Gorj
Surse: http://www.mapn.ro/despre_mapn/zilele_armelor/
https://www.agerpres.ro/…/ziua-arhivelor-militare-03-51-25 și http://amnr.defense.ro/pages/view/125

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here