Această plantă este una din cele mai valoroase având proprietăţi unice ce o fac de neînlocuit în unele boli grave cum ar fi ulcerul stomacal, cancerul la stomac sau inflamaţiile articulare.
Planta creşte prin locuri umede, prin vii, pe lângă drumuri, şanţuri, pe lângă garduri etc. Planta este multianuală şi poate atinge înălţimi de 80 de centimetri. Tulpina este păroasă, aspră, frunzele lunguieţe, ovale, aspre şi ascuţite la vârf. Florile, de forma unor clopoţei, au culoarea alb-roşie spre violet, apar în perioada mai-iunie. Rădăcina este puternică, în exterior de culoare neagră maronie iar în interior albă spre galben. Rădăcina plantei fiind adânc fixată în pamânt, tătăneasa nu poate fi uşor distrusă. Rădăcinile se scot primăvara (înainte de a înflori) sau mai ales toamna. Rădăcina de tătăneasă conţine ulei volatil, alantoina (principiul activ de bază care dă plantei proprietăţi hemostatice şi cicatrizante, foarte utile în tratamentul ulcerului stomacal), apoi mucilagii, tanin şi alte substanţe. De remarcat că rădăcina de tătăneasă trebuie bine uscată la 40° – 60°, din ea se poate obţine o făină, foarte utilă în tratamentul multor boli. Se folosesc şi frunzele de tătăneasă, fie în stare proaspătă, fie uscate.
Din numeroasele boli ce se pot trata şi vindeca cu tătăneasă, menţionez: bolile de plămâni şi ale căilor respiratorii, hiperaciditatea stomacului, tuse, spasme musculare. Are o influenţă deosebită asupra substanţei oaselor încât fracturile se vindecă rapid şi fără probleme. Cicatrizează mucoasa stomacului, ceea ce face ca ulcerul stomacal să se vindece. Din rădăcina bine uscată şi pisată într-un mojar se obţine o pulbere care se pune pe rănile proaspete şi purulente. În paralel se va lua zilnic o jumătate de linguriţă de pulbere de rădăcină de tătăneasă într-un pahar cu lapte. Dacă pe o rană chiar şi mai veche, care nu se vindecă de mai mult timp, se pune pulbere din rădăcină de tătăneasă uscată, rana începe să se închidă treptat şi să se vindece după numai o săptămână de tratament.
Alifia de tătăneasă poate fi folosită cu succes în tratarea durerilor de gambe, din zonele în care s-au format Varice. Pentru contuzii, loviri, fracturi, de un real folos este tinctura din rădăcină de tătăneasă. Se pun comprese cu această tinctură pe zonele afectate.
Mai trebuie amintit că din frunzele de tătăneasă se prepară un adaos pentru baie (băi de şezut sau băi complete) foarte bune în tratamentul următoarelor afecţiuni şi boli: dureri reumatice, artrită, irigaţie defectuoasă, discopatie, varice, fracturi în convalescenţă.
Mod de folosire:
Ceai (macerat la rece):
Două linguriţe cu rădăcină de tătăneasă rasă mărunt, se pune într-o cană (250 ml) cu apă rece. Se lasă peste noapte la macerat. Dimineaţa se încălzeşte uşor, se strecoară. Ceaiul se bea pe tot parcursul zilei cu înghiţituri mici.
Amestec de ceai (pentru ulcer Stomacal):
Se amestecă 100 grame frunze de tătăneasă, 50 grame gălbenele şi 50 grame troscot. Se pune o linguriţă cu vârf din acest amestec de ceai într-o cană (250 ml) cu apă clocotită, se lasă trei minute. Se beau trei ceşti într-o zi. Calmează durerile şi vindecă ulcerul gastric.
Tinctura din rădăcini de tătăneasă:
Rădăcinile proaspăt culese, se spală bine, se rad şi se introduc într-o sticlă. Se toarnă apoi alcool rafinat de 38 – 40% până ce s-a acoperit nivelul rădăcinilor şi se pune sticla într-un loc călduros şi luminos timp de două săptămâni.
Tinctura obţinută se foloseşte fie pentru frecţii, fie sub formă de comprese.
Alifie de tătăneasă:
Se folosesc 5-6 rădăcini de tătăneasă, se spală cu o perie, se toacă mărunt, se pun în cca 200 grame untură curată de porc încinsă. Se lasă să se prăjească amestecând cu o lingură de lemn.
Apoi vasul se acoperă şi se lasă până a doua zi. Se încălzeşte până amestecul devine fluid, se trece printr-o bucată de pânză curată, se stoarce bine şi alifia se păstrează în cutiuţe ce se pot închide ermetic. Această alifie este bună pentru tratamentul ulcerului varicos, varicelor, rănilor de toate felurile.
Daniela SCAFEŞ
