Cei 32 de primari gorjeni care au avut proiecte neaprobate pentru finanţare din fonduri post-aderare, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală au cerut sprijinul premierului Emil Boc dar şi a reprezentantului Comisiei Europene în România să intervină în favoarea aprobării proiectelor lor.
Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj le-a sugerat edililor locali afectaţi să facă contestaţii.
Ghidul solicitantului este un material elaborat de Ministerul Agriculturii, în funcţie de condiţiile specifice ale ţării noastre. Din cauză că în procesul de elaborare nu au fost consultaţi specialiştii celor opt regiuni de dezvoltare, condiţiile trecute în Ghidul solicitantului pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia nu corespund situaţiei de fapt. Pentru exemplificare, se acordă 10 puncte pentru gradul de sărăcie şi 5 puncte pentru proiectele în infrastructură de alimentare cu apă în zonele în care apa este insuficientă (secetă). De asemenea, 10 puncte se mai acordă şi localităţilor care nu au primit sprijin anterior. Toate aceste prevederi depunctează din start comunele din Gorj cu 25 de puncte. Dacă ar fi fost aplicat acelaşi principiu care a permis Programului Operaţional Regional 2007-2013 să fie cel mai bine şi complet accesat program post-aderare, proiectele ar fi trebuit selectate şi aprobate la nivel regional. Reamintim că POR se implementează foarte bine în România, iar judeţul Gorj a semnat primul contract în cadrul acestui program, cu nr. 1/22.04.2008).
Confuzie totală
În aceeaşi manieră a confuziei totale, la sesiunea de depunere proiecte din iunie-iulie 2009 se punctau, conform Ghidului solicitantului pus la dispoziție de finanțator, parteneriatele cu ONG-urile, proiectele care implementau after-school și proiectele cu componentă culturală, în timp ce evaluarea ulterioară s-a făcut după altă grilă decât cea publicată în iunie 2009, astfel încât proiectele din Gorj nu au mai fost punctate la fel.
Mai mult, la evaluarea care s-a făcut în momentul depunerii, la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) Craiova, primarii au fost înștiințați că au primit un anume punctaj, iar în notificările primite astăzi, 20.05.2010, aceleaşi proiecte au obţinut un punctaj mult mai mic.
Logreştiul lăsat pe dinafară
Cel mai mare punctaj obţinut de o comună din Gorj în cadrul Măsurii 322 a PNDR, în aceste condiţii, a fost de 62 de puncte, pentru proiecte de reţea de canalizare şi staţie de epurare, restaurare monument istoric (comuna Logreşti) sau pentru modernizare drumuri locale şi extindere reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reabilitare aşezăminte culturale (asociaţia comunelor Stejari şi Hurezani). Valoarea totală a celor 32 de proiecte depuse de către comunele din Gorj este de 342.796.071 lei, adică 78.640.575 euro. Din cele 295 de proiecte finanţate la nivel naţional, în Oltenia sunt doar opt, din care cinci în Olt, două în judeţul Vâlcea şi unul în Dolj. Judeţele Gorj şi Mehedinţi nu au primit nici un ban în cadrul acestei măsuri.
Contestaţii la APDRP Craiova
Faţă de această situaţie, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu a solicitat, săptămâna trecută, tuturor primăriilor implicate, indiferent de culoarea politică, să formuleze contestaţii către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) Craiova. Pe baza acestora, Consiliul Judeţean Gorj va înainta un material şi Ministerului Agriculturii, privind modul discriminatoriu în care Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost aplicat la nivelul regiunilor de dezvoltare.
Anamaria Stoica
