Pe Rhabon în jos – Undă verde pentru coborâtorii gorjeni pe ape repezi

La finele săptămânii trecute s-a deschis oficial sezonul 2012 de coborâri pe ape de munte. Gorjul are la ora actuală două trasee de rafting, primul pe Jiu în porţiunea defileului cotat cu grad de dificultate între 3 şi 4.

Celălalt traseu ( mai puţin folosit) este pe Bistriţa având grad de dificultate 2. Trebuie făcută menţiunea că în rafting există 6 grade de dificultate ultimele două fiind destinate exclusiv raftingului profesionist ori extrem.

Încercări

Pentru iubitorii acestui nou sport „importat” de peste ocean să amintim pentru început câteva repere legate de promovarea acestuia pe plaiurile Jiului de Sus. Primii paşi în promovarea acestui nou sport la nivelul judeţului au fost făcuţi de Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj şi Asociaţia „ Amicii Salvamont” ce în primăvara anului 2001 împreună cu doi redutabili coborâtori pe ape repezi din Franţa (Phillipe Cross şi Jerome Sornicle) au realizat prima coborâre pe Jiu. Acesta a măsurat aprox. 20 km, a început mai sus de Lainici şi s-a finalizat la Vişina. În anul 2002 se fac o serie de coborâri experimentale cu mai multe feluri de ambarcaţiuni (bărci de plastic ori de pânză cauciucată precum şi cu mai multe feluri de caiace din plastic) care nu dau rezultatele scontate, viteza apei şi configuraţia Jiului producând răsturnarea ori distrugerea acestora.

Ambarcaţiuni de top

La începutul anului 2003 în cadrul unui schimb de experienţă între salvamontiştii gorjeni şi cei din Bihor sunt experimentate mai multe ambarcaţiuni gonflabile special concepute pentru coborâri pe ape repezi. Experienţa este binevenită ambarcaţiunile se comportă remarcabil şi se evidenţiază faptul ca Jiul în porţiunea defileului va putea fi abordat cu succes pe viitor numai folosind echipament specializat de rafting. În toamna aceluiaşi an este testată în sfârşit prima ambarcaţiune specializată de rafting (pluta Colorado) de fapt ambarcaţiunea oficială a campionatului mondial la coborâri pe ape repezi. De o calitate excepţională pluta reuşeşte parcurgerea întregului traseu din defileu atingând pe unele porţiuni viteze de pînă la 50km/oră fără să se răstoarne ori să producă probleme coborâtorilor. De atunci la fiecare început de sezon s-au făcut curse de tatonare şi control al traseului de pe Jiul de Sus iar mai apoi până aproape de sezonul hivernal coborâri pentru agrement şi perfecţionarea tehnicilor specifice foarte complicate deşi la prima vedere coborârea pe ape repezi pare un lucru facil şi fără nici un pericol. Activităţile au fost cuprinse mai apoi în cadrul programului ROMÂNIA- GORJ-ADVENTURE demers iniţiat şi derulat la ora actuală de specialiştii gorjeni.

La vale, pe bătrânul Rhabon

O coborâre pe apa cea iute a Jiului de Sus durează între trei şi şase ore de navigaţie dar piedicile şi dificultăţile de manevrare măresc acest timp de câteva ori. Defileul Jiului îmbină aproape toate caracteristicile necesare practicării raftingului: dinamic şi vijelios în prima parte, cu praguri şi fierbători în partea sa centrală şi o uşoară tendinţă de domolire spre final. În prima porţiune albia este mai strâmtă, iar navigaţia cere o îndemânare deosebită. În continuarea traseului săpat de Jiu în stînca masivelor Parîng şi Vulcan navigatorii se apropie de o succesiune de praguri ce face apa să borborosească. Ne aflăm în punctul numit ”La fierbătoarea Lainiciului”. Continuându-ne drumul pe ape se ajunge la o porţiune unde apele par să se liniştească numită Pleşa iar până la ieşirea din defileu porţiunile liniştite alternând cu cele cu grad mai mare ori mai mic de dificultate.

Inaugurală

Având în dotare barca oficială a campionatelor mondiale de rafting (pluta Colorado) în cadrul deschiderii sezonului de rafting, salvamontiştii gorjeni împreună cu mai mulţi pasionaţi ai acestui sport au efectuat cu patru ambarcaţiuni o coborâre pe Jiu în compania reprezentantilor mass-media, a unor operatori de turism şi a handbaliştilor gorjeni. Demersul a fost urmărit cu interes de cei care doresc să se iniţieze în practicarea acestei noi discipline sportive precum şi de cei aflaţi ocazional pe defileu.

Măsurile de siguranţă, cel mai bun partener

Deşi pare la prima vedere un lucru la îndemâna oricui, practicanţii de rafting trebuie să posede o multitudine de cunoştinţe. Astfel, de cele mai multe ori, coborâtorii pe ape repezi folosesc în aceeaşi măsură cu alpiniştii corzile şi carabinierele pentru depăşirea porţiunilor dificile. Pentru prevenirea accidentelor ce pot apărea, fiecare membru al echipajului este obligat să poarte costum de neopren, cască de protecţie şi vestă de salvare gonflabilă. Practicanţii de rafting trebuie să ştie să acorde primul ajutor la nevoie şi să aibă cunoştinţe legate chiar şi de amenajarea unui bivuac.

Mugurel Petrescu