Pe 15 septembrie va avea loc Ziua de Curățenie Națională și Globală Let`s Do It, Romania! La nivel internațional, 150 de țări se unesc în cea mai mare mișcare civică – World Cleanup Day. S-a realizat deja un top al județelor privind numărul de voluntari înscriși în acțiunea de curățenie.
Obiectivul World Cleanup Day este de a mobiliza 5% din populația Globului pentru a produce o schimbare reală de comportament față de resurse și față de deșeurile generate. În România, Let`s Do It, Romania! își propune să mobilizeze 1 milion de voluntari. Înscrierea pentru Ziua de Curățenie Națională se face pe www.letsdoitromania.ro.
Topul înscrierilor pentru Ziua de Curățenie Națională în România până la acest moment:1. Olt – 7955 voluntari, 2. Giurgiu – 5118 voluntari, 3. București – 3871 voluntari, 4. Dolj – 2993 voluntari, 5. Suceava – 2982 voluntari, 6. Bihor – 2577 voluntari, 7. Arges – 1962 voluntari, 8. Dambovita – 1830 voluntari, 9. Vaslui – 1730 voluntari, 10. Cluj – 1694.
Județele din România cu cei mai puțini voluntari la acest moment sunt: Harghita – 31 voluntari, Botoșani și Mehedinți – 118 voluntari, Alba – 161 voluntari, Tulcea – 187 voluntari, Covasna – 208 voluntari, Sălaj – 244 voluntari, Călărași – 266 voluntari, Vâlcea – 285 voluntari, Bistrița Năsăud – 296 voluntari, Brăila – 245 voluntari, Satu Mare – 370 voluntari.
11747 voluntari nu au specificat încă un loc unde vor face curățenie pe 15 septembrie.
Topul județelor cu cele mai multe mormane de deșeuri puse pe Hartă în România: Ilfov – 484 mormane, Dolj – 363 mormane, Cluj – 215 mormane, Iași – 181 mormane, Galați – 112 mormane, Bacău – 87 momrane, Timișoara 84 mormane, Neamț – 53 mormane, Mehedinți – 46 mormane, Giurgiu – 42 mormane, Bihor – 38 mormane, Vrancea – 38 mormane, Brașov – 37 mormane, Prahova – 34 mormane și Vaslui – 32 mormane.
România, în topul țărilor cu deșeuri
Cifre cheie despre deșeurile puse pe Hartă la nivel internațional pentru World Cleanup Day: România este în topul țărilor care au pus deșeuri pe hartă cu 2872 mormane; Alte țări europene cu rezultate bune sunt Belgia: (1320 mormane), Estonia (1153) mormane, Franța (860) și Ucraina (448 mormane), Anglia (279 mormane). În coada clasamentului, se află Ungaria (3 mormane), Turcia (9 mormane), Islanda (12 mormane), Grecia (24 mormane), Irlanda (26 mormane).
Cifre relevante despre situația deșeurilor în România și în lume: Cel puțin jumătate din cantitatea de plastic care există astăzi a fost produsă în ultimii 15 ani (National Geographic, iunie 2018); Conform studiului publicat în jurnalul Trends in Ecology & Evolution, un rechin-balenă – specie aflată în pericol de dispariţie – se află în pericolul de a ingera zilnic, în medie, 171 de astfel de particule, conform rezultatului analizelor efectuate în peninsula Baja California unde au fost identificate 0,7 obiecte de plastic pe metru cub; Deșeurile din plastic tind să se acumuleze în mijlocul oceanelor. “Insula” din Oceanul Pacific este estimată că ar fi de aproximativ 3 ori dimensiunea Franței (între 700,000 și 1,6 million km2).
În fiecare an, 4,8-12,7 milioane de tone de plastic ajung în oceane din râuri și zone de coastă. Asta înseamnă 15 saci de plastic pentru fiecare metru de coastă din lume. Dacă tot acest plastic ar fi pus în camioane, linia formată din acestea ar înconjura planeta de 24 de ori (Jemma Jambeck, Universitatea Georgia, 2015). Din tot plasticul produs vreodată, doar 9% a fost reciclat (Jemma Jambeck, National Geographic, 2018). Mai mult de 3,5 miliarde de oameni nu au acces la cel mai elementar sistem de gestiune a deșeurilor (ISWA, Globalization and Waste Management, 2012).
Un român produce anual 254 kg de deșeuri menajere pe an și mai puțin de 10% sunt reciclate, în vreme ce media UE este de 28%, potrivit celor mai recente date ale organismului Uniunii Europene pentru statistică, Eurostat.
România întârzie să adopte instrumente relevante privind gestionarea deșeurilor, iar din 2020, dacă nu va putea atinge o rată a reciclării de 50%, țara va fi pasibilă de sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi și chiar tăierea fondurilor UE pentru protecția mediului.
Minodora Sucea
