Celebrul om de televiziune şi director al cotidianului „Jurnalul Naţional”, Marius Tucă, se află în discuţii avansate cu rudele sculptorului Constantin Brâncuşi pentru a cumpăra la Hobiţa „adevărata” Casă Brâncuşi. După cum se ştie, o parte din strănepoţii lui Costăin Brâncuşi susţin că alta ar fi fost casa în care s-a născut Titanul de la Hobiţa şi nu actuala Casă memorială. Tucă este interesat de terenul pe care se află bârnele rămase din adevărata casă a lui Costantin Brâncuşi, care are cam o jumătate de hectar, pe acesta aflându-se şi un alt imobil locuit de urmaşii sculptorului de la Hobiţa.
Marius Tucă este interesat, potrivit lui Aurel Cernitoiu, muzeograf la Casa Memorială “Constantin Brâncuşi” de la Hobiţa, de terenul din jurul rămăşiţelor fostei case Brâncuşi, imobil în stadiu avansat de degradare, nerecunoscut ca atare de Ministerul Culturii. Terenul în cauză ca şi bârnele de la casa Brâncuşi se află cam la 100 de metri de casa memorială a sculptorului din Hobiţa, loc de pelerinaj pentru mii de turişti anual. Tucă s-a deplasat personal la Hobiţa pentru a vizita casa memorială, moment în care s-a şi exprimat că vrea terenul unde se află adevărata casă a sculptorului.
Codre a dat un cal avans pentru aceiaşi proprietate
Cu mai mulţi ani în urmă, sculptorul şi regizorul de flim Florin Codre, mare iubitor de cai de rasă şi de tot ce-i românesc, i-a oferit unei stră-strănepoate a lui Brâncuşi chiar un cal şi 5 milioane de lei vechi, drept avans în vederea viitoarei cumpărări a acestei case. Nu a mai putut să bată palma deoarece rudele lui Brâncuşi au aflat de acest demers şi l-au împiedicat. A încercat chiar, la adăpostul nopţii să sustragă bârnele considerate că fac parte din adevărata casă Brâncuşi, dar a fost oprit cu poliţia. Urmare a acestui incident bârnele au fost marcate de reprezentanţii Ministerului Culturii. În 2001 Ministerul Culturii a şi expertizat bârnele dar ajutorul ministerial s-a oprit aici. Casa s-a degradat în ultimii ani, acoperişul căzând, fiind luat şi depozitat de reprezentanţii primăriei într-o magazie a Grupului Şcolar din Peştişani. Nu există însă acte de proprietate asupra imobilului.
Clădire de patrimoniu
Între timp, se parte că această casă, contestată de unii brâncuşiologi ca fiind cea adevărată, printre care şi de către prof.univ.dr. Ion Mocioi, pare a fi totuşi o clădire de patrimoniu. Ceea ce ar putea face imposibilă înstrăinarea ei.
Una peste alta, vom trăi şi vom vedea. Nu se ştie exact stadiul tatonărilor caracalenului Marius Tucă. Oricum, jurnalistul de marcă ar putea deveni proprietarul unei case din Hobiţa, iar judeţul Gorj se va bucura din acel moment de vizite mai dese ale ziaristului şi scriitorului Marius Tucă, autor între altele al excelentului volum de interviuri „Verde-n faţă”, apărut la Editura „Jurnalul Naţional”. Un volum de referinţă, poate cel mai valoros în materie de interviuri de la şi mai celebrul „Sub semnul întrebării” al Poetului Naţional şi publicistului Adrian Păunescu.
ION PREDOŞANU
Moştenirea Brâncuşi, la partaj
La moartea tatălui lui Constantin Brâncuşi averea părinţilor a fost împărţită între fraţi “la căciulă”. Constantin a fost al şaselea copil al lui Nicolae şi Mariei Brâncuşi. Rudele s-au strâns atunci şi au pus într-o căciulă biletele cu toată averea familiei Nicolae şi Maria Brâncuşi, părinţii sculptorului. La tragerea din căciulă, lui Constantin Brâncuşi i-a revenit terenul, unde acum se află amplasată casa memorială, iar adevărata casă în care s-a născut sculptorul i-a revenit Frusinei, sora titanului. Aşa se face ca Brâncuşi a rămas cu terenul, iar Frusina şi-a luat casa, amplasând-o pe un alt teren la 100 de metri distantă. În 1970, comuniştii au considerat că trebuie să facă ceva pentru a arăta lumii unde s-a născut sculptorul. “Au încercat să cumpere casa adevărată de la rudele Frusinei, dar aceştia nu au vrut s-o vândă. Atunci au căutat o alta casă asemănătoare pe care s-o amplaseze pe terenul care-i revenise la partaj lui Brâncuşi. Au cumpărat casa lui Calistroi, un prieten bun de-al tatălui lui Brâncuşi, la care acesta şi lucrase. Aici pe teren se aflau până atunci doar trei duzi”, povesteşte Doina Pană, al doilea ghid din Hobiţa.
