Leurda este o plantă medicinală care creşte în zona alpină sau în câmpii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi şi lucioase, iar florile sunt grupate, de dimensiuni mici şi au culoare albă.
Planta seamănă cu usturoiul la gust şi se foloseşte şi sub formă de condiment în gastronomie.
În scop culinar şi terapeutic se folosesc frunzele, culese primăvara, proaspete, deoarece prin uscare proprietăţile plantei se pierd foarte uşor, şi bulbii, care se recoltează din luna august până în octombrie.
Compoziție: leurda conţine sulfură de alil, vitamina A, vitamina C, carotenoizi, ulei eteric, uleiuri volatile, alicină, carotenoizi şi săruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu).
Acțiune: leurda are efect depurativ, detoxifiant, antiseptic, antiviral, antimicrobian, rol imunomodulator, acţiune antihipertensivă, vasodilatatoare periferică, hipocolesterolemiant, antitrombotic, fluidifiant sanguin şi antiplachetar sanguin, acţiune bronhodilatatoare, expectorantă şi antitumorală.
Indicații terapeutice: sub formă de infuzie sau decoct, leurda este indicată în hipertensiune, ateroscleroză, scade nivelul colesterolului, insuficienţa biliară, afecţiuni ale căilor respiratorii superioare, insomnie, ameţeală, depresie, gută, boli cardiace, boli gastrointestinale, dizenterie, paraziţi intestinali, afecţiuni ale plămânilor, gripă sau cefalee.
În uz extern, sub formă de cataplasme sau comprese, leurda ameliorează simptomele leziunilor cutanate cronice, scrufulozie, herpesului, furunculelor, eczemelor sau durerilor reumatice.
Precauții și contraindicații
În perioada alăptării este contraindicat consumul de leurdă, deoarece poate modifica gustul laptelui matern.
Persoanele cu stomac sau colon sensibil trebuie să o consume cu precauţie (deşi este mai bine tolerată decât usturoiul).
Alexandra Cruceru
