Legea care pune cruce mineritului în Gorj, promulgată luna viitoare! Cazul Mintia, puterea exemplului!

Legea decarbonizării, unul dintre obiectivele incluse în PNRR, al cărei proiect a fost elaborat de Ministerul Energiei, urmând să fie transmis spre consultare Comisiei Europene și abia apoi să intre în circuitul de avizare, pentru a intra în vigoare până la data de 30 iunie, va pune cruce mineritului din Gorj și, implicit, termocentralelor pe cărbune. Exemplul elocvent, care descrie exact cum vor decurge lucrurile, este cel al Termocentralei Mintia, retrasă din exploatare, în decembrie, anul trecut, așa cum s-a angajat statul român că va face, prin PNRR, și scoasă la vânzare, ulterior, prin votul reprezentanților aceluiași stat roman în Adunarea Creditorilor, în procedurile de faliment ale CE Hunedoara.

„Legea privind decarbonizarea și legislația secundară aferentă, prin care se stabilește calendarul pentru dezafectarea capacității totale instalate pe cărbune și lignit, vor intra în vigoare până cel târziu în Q2 2022”, se arată în PNRR, Componenta 6 – Energie. Practic, până la 30 iunie, când legea decarbonării ar urma să fie adoptată, se va cunoaște cu exactitate data la care va fi închisă fiecare carieră de lignit din Gorj și când va fi produs ultimul MW de energie pe bază de cărbune la termocentralele CEO de la Rovinari și Turceni. Obiectivele Legii privind decarbonizarea și legislaţia secundară aferentă așa cum au fost detaliate în componenta de energie a PNRR sunt dezafectarea capacității totale instalate de producere a energiei electrice pe bază de cărbune/lignit, de 4590MW până în 2032, cu următorul calendar de realizare până în 2025:
– dezafectarea unei capacităţi instalate cumulate de 2355 MW corespunzătoare producției de energie electrică pe bază de cărbune/lignit până în Q4 2022;
– dezafectarea unei capacităţi instalate cumulate de 3780 MW de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit până în Q4 2025;
Cu toate că mai este aproximativ o lună până la termenul fixat pentru promulgarea Legii decarbonării, Ministerul spune într-un răspuns transmis către G4Media că: „nu intenționează, la data prezentei, să inițieze un dialog cu Comisia Europeană pentru modificarea termenului de intrare în vigoare a proiectului de act normativ sau condițiile acestei reforme”.
Lucrurile sunt clare: statul s-a angajat să dezafecteze unei capacităţi instalate de 1695 MW corespunzătoare producției de energie electrică pe bază de cărbune până în Q4 2021 (înainte de adoptarea legii), așa că în luna iulie a anului trecut Termocentrala Mintia, parte a falimentarului Complex Energetic Hunedoara, a fost închisă, 700 de salariaţi au fost disponibilizaţi, iar la 31 decembrie a fost retrasă din exploatare, potrivit calendarului. Ulterior, termocentrala a fost scoasă la vânzare, iar condiţiile de valorificare au fost aprobate de adunarea creditorilor CE Hunedoara, în cadrul şedinţei convocată de administratorul judiciar la data de 20 mai 2022, iar preţul de pornire a licitaţiei este 91,2 milioane de euro, fără TVA. Principalii creditori ai Termocentralei Mintia, cei care au votat pentru vânzarea acesteia sunt: Ministerul Mediului, prin Administraţia Fondului de Mediu, ANAF, Hidroelectrica şi Apele Române, adică statul român. Liderul sindical Cristian Iștoc a declarat public, în mai multe rânduri, că Termocentrala Mintia nu ar trebui scoasă la vânzare ci trecută în rezervă, până când va putea fi modernizată și adaptată la alt tip de resurse. Sindicalistul a spus că ANAF-ul ar putea bloca licitația de vânzare pentru că are pus gaj pe termocentrală. Mai mult, susține sindicalistul, dacă ar fi funcționat cu 400 MW timp de o lună, cu banii din energia vândută, aproximativ 60 de milioane de euro, termocentrala ar fi reușit să-și achite datoriile către ANAF. Culmea este că, deși statul român n-o mai dorește, două companii private sunt interesate să cumpere termocentrala.
Claudiu Matei