-Rep. Domnule General, Dan Voinea, sunteţi întotdeauna preocupat de problemele stringente ale zilelor noastre, deci, sunteţi un om implicat în actualitate, deoarece, cu câteva zile în urmă, v-am văzut şi v-am ascultat intervenţiile interesante la o emisiune de dezbateri politice, împreună cu Generalul Pavel Abraham, cu Dumitru Pelican şi cu Bogdan Chirieac, iar invitaţii din studiou ascultau cu mare atenţie şi apreciau ceea ce le spuneaţi acolo, despre politizarea activităţii procurorilor!
-D.V. Doresc să fiu un om activ şi să reprezint un punct de vedere, un glas care nu a reuşit să spună tot ce merită să fie spus despre ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei decenii în România post-decembristă!
“Acum, îmi continui activitatea de cadru universitar care formează viitorii magistraţi”
-Rep. De aceea, v-aş întreba, cum faceţi faţă unor provocări multiple, de cadru didactic universitar, de comentator, invitat la emisiuni de dezbateri politice, de jurist, într-un cuvânt, de om activ?
-D.V. Domnule profesor, am avut o carieră de procuror, de jurist, cum bine ştiţi, iar acum, îmi continui activitatea de cadru universitar care formează viitorii magistraţi. Ceea ce cred eu că este important pentru o societate? În primul rând, educaţia! Ştiu că şi dumneavoastră v-aţi dedicat educării tineretului şi cred că avem nevoie de dascăli pricepuţi, de cadre didactice pasionate pentru a se dărui profesiei, pentru că acum, spiritul acesta didactic trebuie să fie în concordanţă cu firea omului, pentru că nu oricine poate să fie educator!
-Rep. Se vorbeşte mult despre degradarea sistemului educaţional, a procesului de învăţământ!
-D.V. Învăţământul a decăzut şi din acest punct de vedere, pentru că nu s-a făcut o selecţie judicioasă a celor care educă tinerii, elevii şi studenţii. Aici ar trebui, probabil, ca legiuitorul în materie de educaţie să facă o selecţie severă, mai mult, chiar, cred că educatorii trebuie încurajaţi şi printr-o retribuţie corespunzătoare. Nu poate face un efort în plus, dacă nu e stimulat din punct de vedere material. Există o pasiune pentru învăţământ pe care mulţi profesori o dezvoltă şi caută să o perfecţioneze, de aceea, eforturile trebuie remarcate şi răsplătite pe măsură, pentru că, aşa cum în justiţie important este adevărul, pentru om, aş spune că educaţia rămâne domeniul de bază al societăţii.
-Rep. Rolul sistemului educaţional este esenţial pentru orice societate civilizată!
-D.V. Aceasta ne poate salva de la foarte multe rele, educaţia poate salva societatea, poate influenţa reducerea infracţionalităţii. Lipsa educaţiei reprezintă un flagel care îmbolnăveşte societatea, poate duce la sincope sociale şi politice. Cei care au fost profesionişti în viaţa lor într-o meserie care poate avea legătură cu educaţia, e bine să-şi continue activitatea şi după ce ies la pensie, aşa cum am făcut şi eu!
-Rep. Aţi regretat ceva din ceea ce aţi făcut şi faceţi în societatea românească?
-D.V. N-am regretat niciodată că mi-am dedicat viaţa acestor idei, pentru că este un sacrificiu, până la urmă, pentru că viaţa o dărui unor oameni ca să-i faci mai buni, iar acum trăim nişte vremuri pe care nu le-am imaginat atunci când eram copii! Acum trăim în era electronicii, a computerelor, care ne depăşesc de multe ori şi se pare că o ameninţare la adresa societăţii este lipsa de control asupra informaţiilor pe care tinerii le primesc prin aceste computere, activităţi virtuale, iar în astfel de condiţii, dascălul este uneori depăşit.
-Rep. Există şi o capacitate limitată de a accesa în mod selectiv informaţia!
-D.V. Exact, iar cel care face selecţia, depinde şi de cultura pe care o are, de capacitatea pe care o are de a elimina ceea ce este negativ şi dăunător pentru cei tineri! Sunt persoane care selectează ceea ce le place, dar, nu tot ceea ce le place este şi util! Unii nu înţeleg acest lucru! Aşa cum ai un inginer format într-un anumit domeniu, în mecanică sau în electronică, probabil că în acelaşi mod trebuie formaţi unii oameni cu un volum de cultură în această zonă de impact major pentru viaţa tinerilor în era informatizării!
“Scena politică post-decembristă este caracteristică unei societăţi care a trecut dintr-o «barcă» în alta”
-Rep. Cum caracterizaţi scena politică românească din ultimele trei decenii?
-D.V. Să zicem, scena politică post-decembristă, cred că este caracteristică unei societăţi care a trecut dintr-o «barcă» în alta, printr-un minim efort! Să spunem astfel, pentru că există mari diferenţe de nivel de cultură între una şi alta! Cred că s-a trecut de la o societate bine controlată, care nu putea să ofere un câmp larg de abordare, care te controla de când erai «şoim al patriei», pionier, utecist şi membru de partid, care te forma într-un anumit fel, aşa cum dorea regimul comunist, pentru a căpăta chipul «omului nou» pe care îl preconiza comunismul!
-Rep. Nu prea s-a îndeplinit acest obiectiv utopic!
-D.V. Poate am văzut chiar reversul, pentru că această formă de «modelare» forţată prin ideologie, nicidecum naturală, n-a reuşit, iar toate acestea au creat un tineret inadaptabil, care nu şi-a însuşit un asemenea tip de disciplină impusă, pentru că acest tineret s-a revoltat în decembrie 1989, dar, continuarea a fost destul de confuză, pentru că tot felul de indivizi convertiţi în «agenţi» politici şi-au făcut fel de fel de partide! Vă aduceţi aminte că nici nu se mai ştia câte partide sunt, peste o sută, câte ziare se tipăreau, tot peste o sută, oricine dorea, cum îl ducea mintea, îşi forma un grup ad-hoc de influenţă politică pe care îl numea partid.
-Rep. De fapt, e un fenomen care se continuă şi azi!
-D.V. Da, se continuă, numai că grupurile politice, mi se par lipsite de o ideologie de partid, de o platformă politică solidă, ceea ce conduce la neîncredere, la deruta electoratului, pentru că cetăţeanul vrea să-i arăţi concret ceea ce doreşti să faci pentru el, iar cei care promit şi nu se ţin de cuvânt, chiar dacă sunt apostrofaţi de electorat, iar în acest fel se merge din pagubă în pagubă, ajungem să avem o societate divizată, o lume care n-a fost educată politic pentru o societate liberă!
“Nu avem o populaţie educată pentru o societate liberă”
-Rep. Poate că nu avem o societate educată în spiritul conştiinţei unităţii!
-D.V. Deci, nu avem o populaţie educată pentru o societate liberă, pentru piaţa liberă, iar societatea românească a fost pur şi simplu aruncată în «mrejele» pieţei libere, fără să fie pregătită de acest lucru, aşa că acum profită cel mai mult escrocii, fariseii politici, parveniţii.
-Rep. Domnule General, sunteţi cam aspru cu aceşti profitori! Vorbeaţi despre politicieni care promit şi nu se ţin de cuvânt, de aceea, vă întreb, am avut în aceşti ani şi politicieni care au promis şi s-au ţinut de cuvânt?
-D.V. Au mai fost şi dintre aceştia! Eu nu fac politică, nu sunt membru al unui partid, pentru că mi-a ajuns cât am «plusat» la un moment dat! Însă, pot aprecia că atunci când a venit la putere Convenţia, de exemplu, s-au mai realizat nişte promisiuni, dar, până la urmă promisiunile s-au «diluat» simţitor, pentru că a venit din urmă altă forţă politică mai agresivă şi s-a ales praful!
-Rep. De fapt, se poate spune că această forţă politică …a revenit!
-D.V. Da, exact, a revenit, pentru că am simţit o perioadă când politicienii încercau să facă bine societăţii prin diverse reforme, prin schimbarea legislaţiei şi aşa mai departe, însă, ceea ce e acum descurajator pentru politicieni este că electoratul nu mai poate fi manipulat! Ca dovadă, iată, nu mai ies oamenii la vot, s-a mai maturizat electoratul român, iar aceasta e spre binele sau chiar în detrimentul societăţii, pentru că dacă vrei să nu fii servitorul duşmanului tău, du-te la vot! Pentru că altul ia puterea şi degeaba eşti nemulţumit pe urmă!
-Rep. Domnule General, mulţi au scris şi scriu cărţi despre Decembrie 1989, cum apreciaţi acest lucru?
-D.V. Domnule profesor, mulți scriu cărți în care au pretenția că spun adevărul, însă, unul este adevărul juridic, iar numai victima este aceea care poate să ne spună la ce trebuie să ne limităm din ceea ce s-a spus până acum. Au fost și sunt în continuare reclamații la CEDO în legătură cu dosarele Revoluţiei, pentru că există informații în dosarele procurorilor. Deși, nu mai fac parte din sistem, urmăresc și eu demersurile justiției în legătură cu ceea ce s-a făcut în aceste dosare. Nu trebuie să ne mire această pasivitate a Parchetului, dar suntem într-un stat democratic, unde nu putem să ne facem dreptate singuri, ci, trebuie să ne adresăm acestor instituții abilitate. Cred că ne lipsește ceva din Codul Penal, și anume, faptul că nu este sancționat abuzul de putere, așa cum era sancționat în Codul lui Carol!
Pot fi sancționate abuzuri, de la primărie până la Primul ministru, unde avem persoane care vor sau nu vor să facă ceva! Poate, dacă am avea această infracțiune care se lasă cu ani grei de pușcărie, poate că nu și-ar mai permite nimeni să se joace cu destinele oamenilor! (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA
