Printre proiectele Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, de când preşedinte a fost ales prof.univ.dr. Moise Bojincă, la loc de frunte se numără crearea unei Case de Ajutor Reciproc – CAR, botezată Concordia.
Într-o sală de clasă a Liceului Tehnologic „C-tin. Brâncuşi” din Peştişani s-a ţinut prima adunare generală a CAR Concordia, creat cu un an în urmă. Preşedintele Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, prof.univ.dr. Moise Bojincă a făcut un scurt istoric al acestei forme de întrajutorare sătească. Pomenind de Banca Albina, care-a fiinţat încă de pe la începuturile secolului XX, avându-i în frunte pe Preotul Paroh Vasile Brâncuşi şi contabilul Lache Tabacu. Banca Albina a dispărut pe la 1948, odată cu naţionalizările comuniste. Dar formele de întrajutorare – de genul CAR – nu au dispărut.
Analiza activităţii CAR Concordia Peştişani, înfiinţat la iniţiativa expertului contabil Grigore Brâncuşi, din Hobiţa, avându-l secretar pe Dumitru Diaconescu şi casier pe Vasile Brânzan este pozitivă, adică pe plus. Au existat 74 de membri fondatori la data de 20 mai 2012, iar la această dată sunt nu mai puţin de 220 de membri.
Practic este vorba de un CAR IFN (Instituţie Financiară nebancară), cu taxa de înscriere 20 de lei şi încasări de 18.100 lei. Raportul elocvent al cenzorului Vasile Rădulescu a consemnat rularea fondurilor, acordarea celor 6 împrumuturi, sumele cheltuite pentru judecătorie, notariat, dosare şi materiale de birotică necesare, plus carnetele de membru, rămânând ca venituri realizate 688 de lei, proveniţi din dobânzile la contul curent şi la contul de depozit. Una peste alta, a rezultat un excedent de 159 lei.
Pentru anul 2013, bugetul prevede o creştere cu cel puţin 50 a numărului de membri, ridicarea fondului social la suma de 181.000 lei, cu acordarea de împrumuturi totale în număr de 40, şi în valoare însumată de până la 36.000 de lei în 31 decembrie 2013.
Concluzia firească a fost că „Numai prin asociere se poate face progres”. La fel ca pe vremurile Preotului Paroh Vasile Brâncuşi, ale contabilului Lache Tabacu şi învăţătorului Gheorghe Popescu, la începuturile veacului trecut, cum spuneam.
Am trecut în revistă o minunată iniţiativă a unei comunităţi locale nemulţumită de actuala derivă a Primăriei Peştişani. S-a discutat şi despre alte forme de asocieri puse la cale de săteni – câţiva avându-l în frunte pe fostul primar al primilor 16 ani ai oraşului Motru, hobiţanul Tănăsie Lolescu, Venerabilul Lojii Masonice Hobiţa, prima lojă masonică sătească din lume.
Şi dacă treburile financiare merg strună, CAR Concordia creându-şi un bun renume şi o credibilitate binemeritată. Dacă s-ar mai rezolva şi încă nerezolvata problemă a unui sediu stabil, cu siguranţă, la finele lui 2013 vor exista izbânzi şi mai mari.
Ion Predoşanu
