Cartoful este un aliment despre care se spune multe: că îngraşă, că este indicat în dietă; că are mulţi nutrienţi, sau că de fapt conţine doar amidon. Iată în continuare ce e adevărat şi ce nu din întrebările pe care ni le punem din ce în ce mai des despre cartofi?
Cartoful îngraşă
Da: Cartoful are mult amidon şi este sărac în fibre, aşa încât dacă se consumă cu alte alimente face digestia mai greoaie, încetineşte eliberarea energiei şi ajută la formarea de ţesut adipos.
Cartoful sau pâinea, care îngraşă mai mult?
Raportul dintre proteine şi calorii al cartofului este mai mic în comparaţie cu al pâinii. Dacă e să facem o comparaţie cu pâinea integrală, cartoful este cel dezavantajat: pâinea integrală are multe fibre, care elimină din organism o parte dintre glucidele sale înainte ca acestea să fie eliminate, cartoful nu conţine fibre.
Cartofii sunt indicaţi în bolile de stomac
Aşa este, dar să fie fierţi: amidonul din cartofii fierţi este ca un pansament gastric. În schimb, cartofii prăjiţi se digeră mai greu şi, chiar dacă acţionează şi ei ca un pansament gastric, nu fac bine anumitor organe din corp cum ar fi: ficatul, vezica biliară şi pancreasul.
Cartofii pot fi cancerigeni
Nu: cartofii nu prezintă risc de cancer. Dar cartofii prăjiţi, au un oarecare potenţial de creştere a riscului de cancer.
Cartofii creează o stare de bine
Adevărat. Efectul pe termen scurt este mai accentuat decât dacă se consumă pâine integrală. Dacă se consumă pe perioade mai mari, pâinea neagră şi integrală este mai bună pentru creier şi pentru crearea bunei dispoziţii în comparaţie cu cartoful (consumat frecvent), tocmai existenţei vitaminelor din complexul B (care sunt net superioare celor din cartofi).
Cartofii cu coaja verde au toxine.
Da. Aceştia au un conţinut mai mare de glicoalcaloizi (toxici). Glicoalcaloizii nu prezintă risc de cancer: aceştia sunt toxine cu rezultate rapide mai cu seamă asupra sistemului nervos şi a celui endocrin.
Pentru a avea o masă cât mai sănătoasă, se recomandă ca în locul garniturilor de cartofi să serviţi garnituri din varză, conopidă sau alte legume. Cartofii şi orezul nu trebuie excluşi definitiv din alimentaţie, dar trebuie să se consume cu moderaţie şi în special în preparate de post, în combinaţie cu alte legume. Mâncărurile din carne nu trebuie să fie asociate cu carnea (proteinele se asimilează greu iar carbohidraţii din cartofi se depun).
Cristina Răscol
