Oricine îşi doreşte o aluniţă pe faţă, pentru a conferi mai multă senzualitate şi farmec. Dar, chiar toate aluniţele sunt inofensive ? Când prezintă pericol şi ce consecinţe poate avea un număr exagerat de aluniţe ?
Aluniţele se numesc medical nevi pigmentari şi apar pe orice parte a corpului la orice vârstă. Cei care se nasc cu aluniţe, acestea se numesc medical nevi pigmentari congenitali, în timp ce aluniţele care apar pe parcursul vieţii poartă denumirea de nevi pigmentari dobândiţi.
Când încep aluniţele să devină o problemă ?
Aluniţeţe mari se pot transforma în melanom, adică tumoare malignă a pielii. Astfel de aluniţe sunt cele mai periculoase.
Există însă o soluţie pentru a fi extirpate prin intervenţie chirurgicală. Când nu se poate efectua o astfel de intervenţie, pacientul trebuie să facă controale regulate.
Specialiştii spun că şi aluniţele obişnuite trebuie supravegheate deoarece şi acestea se pot transforma într-o tumoare malignă în momentul în care suferă o modificare de aspect. Principalele cauze sunt: zgârieturile, înţepăturile, tăieturile, expunerea prelungită la raze ultraviolete, naturale sau artificiale.
Razele ultraviolete îşi fac efectul în timp, devenind foarte periculoase în decursul anilor, prin expunerile repetate ale pielii la astfel de raze. Se consideră a fi principala cauză de malignizare.
Cum ştii dacă o aluniţă se malignizează ?
Prin creşterea ei rapidă, prin faptul că se închide la culoare, devine dureroasă şi provoacă mâncărimi.
Un semnal de alarmă constituie apariţia într-un timp foarte scurt a unui număr foarte mare de aluniţe, şi apropiate una de cealaltă.
Care este diferenţa dintre o aluniţă normală şi una periculoasă ?
Nu numărul mare de aluniţe trebuie să te îngrijoreze, ci aspectul lor! O problemă care ar indica faptul că ceva nu e în regulă ar fi atunci când aluniţa şi zona din jurul ei provoacă mâncărimi.
O aluniţă normală are diametrul ce nu depăşeşte 6mm, dar sunt şi aluniţe mai mari, care pot să cuprindă porţiuni mai mari ale corpului. Astfel de aluniţe trebuie atent supravegheate, pentru că prezintă un risc mai mare de a deveni cancerigene.
Aluniţele normale pot fi de diferite forma: plate, puţin ieşite în exterior, netede sau cu striaţii. Multe au crescute pe suprafaţa lor şi fire de păr, care va trebui tăiat cu forfecuţa dacă ţi se va părea că e inestetic, şi sub nicio formă smuls.
De asemenea aluniţele au şi culori diferite, dar asta nu înseamnă că o aluniţă trebuie să aibă mai multe nuanţe. De obicei ele sunt de culoare: cafeniu, maro, brun, dar mai pot fi şi aluniţe de culoare roz, roşu şi albastru.
Cum arată o aluniţă care nu prezintă pericol ?
– este uniformă şi culoarea între cafeniu şi brun închis;
– diametrul nu este mai mare de 6 milimetri;
– are marginile bine conturate, chiar dacă variază puţin culoarea.
Cum arată o aluniţă cu probleme ?
– este asimetrică, ceea ce înseamnă ca jumătăţile ei nu sunt identice;
– are marginile neregulate;
– prezintă mai multe culori, împărţite neregulat pe toată suprafaţa;
– îşi modifică culoarea de-a lungul timpului;
– culoarea este prea evidentă;
– au dimensiunea mai mare decât cele normale şi o structură diferită.
Cum previi malignizarea aluniţelor ?
Pentru a nu face cancer de piele, în primul rând trebuie să nu traumatizezi aluniţele. In al doilea rând, trebuie să nu exagerezi cu bronzul. Indicat este să te expui la soare până la ora 11 dimineaţa şi după ora 16 şi folosind emulsii de protecţie solară.
Verifică permanent aspectul aluniţelor tale şi vezi dacă nu au apărut mai multe în ultimul timp. Pentru orice modificare importantă, mergi imediat la medicul dermatolog. Fă-ţi o consultaţie o dată la 6 luni pentru a putea depista din timp aluniţele care pot să devină maligne.
Cristina RĂSCOL
