Ulcerul gastro-duodenal este o boală caracterizată prin apariţia unei ulceraţii pe stomac, pe porţiunea superioară a duodenului sau pe partea inferioară a esofagului. Clinic, se manifestă prin sindromul ulceros, boala interesând întreg organismul, de unde şi denumirea de boală ulceroasă.
Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la vârsta de 20 – 40 de ani (pentru localizarea duodenală) şi la 30 – 50 de ani (pentru cea gastrică). Se poate totuşi întâlni şi sub vârsta de 20 de ani şi la cei peste 50 de ani. Este mai frecvent la bărbaţi decât la femei, raportul fiind de 3/1. Ulcerul duodenal este cam de două ori mai frecvent decât cel gastric.
Ulcerul gastro-duodenal constă într-o pierdere de substanţă a peretelui gastric sau duodenal, de formă rotundă sau ovală, având un diametru care variază de la 0,3 până la 3 şi chiar 4 cm şi mai mult (ulcere gigante). Ulcerul poate să fie acut sau cronic. El evoluează 3-6 săptămâni, apoi se poate croniciza, însoţindu-se de o proliferare a ţesutului conjunctiv, cu retracţie cicatriceală şi pereţi groşi (ulcer calos).
Simptome
Simptomele ulcerului gastro-duodenal sunt caracteristice, ele permiţând singure diagnosticul. Simptomul cel mai constant şi care în mod obişnuit îl determină pe bolnav să se prezinte la medic, este durerea.
Durerea are o localizare epigastrică, este intensă, se însoţeşte de o senzaţie de arsură şi deseori iradiază în spate. Sediul durerii pare să aibă o legătură cu sediul ulceraţiei. Intensitatea durerii este mare, mai ales în ulcerele vechi. Caracterul cel mai preţios pe care îl are durerea este periodicitatea: durerile apar în perioade de 1 – 3 săptămâni, separate prin perioade de linişte, în care bolnavul nu se plânge de dureri, chiar dacă nu respectă regimul alimentar.
De cele mai multe ori, perioadele dureroase apar în cursul toamnei sau al primăverii (periodicitate sezonieră), însă pot apărea şi în alte sezoane; pe măsură ce boala se cronicizează, perioadele dureroase devin mai lungi şi mai dese. Un alt caracter al durerii constă în faptul că are un ritm orar în raport cu orele mesei.
Uneori, durerea apare imediat după masă (durere precoce), alteori, apare la 2-4 ore după masă. În general, durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmată de ingestia de alimente sau de bicarbonat de sodiu (sau alte alcaline).
Senzaţia de arsură retrostemală (pirozis) este un semn des întâlnit, care uneori înlocuieşte durerea şi are un caracter ritmic şi periodic. De asemenea, mai pot apărea eructaţii acide, gust acru sau amar în gură.
Vărsăturile, când apar, sunt determinate de mese mai copioase, de abateri de la dietă, de consumul de băuturi alcoolice.
Tratament
Multe ulcere netratate se vindecă în cele din urmă. Ulcerele recidivează în cazul în care cauzele acestora nu au fost eliminate sau tratate.
Dacă ulcerele sunt recurente, pacientul poate avea un risc crescut pentru complicaţii grave. Un ulcer gastric, ce nu răspunde la tratament, poate fi în realitate un cancer gastric.
Medicul vă recomandă o biopsie din ulcerul gastric înainte de începerea tratamentului. Această metodă ajută la eliminarea suspiciunii de cancer gastric.
Ulcerele gastrice se vindecă mai greu decât ulcerele duodenale. În cazul nerespectării tratamentului prescris de medic, se ajunge la metoda chirurgicală care implică:
– secţiunea unuia sau mai multor nervi ai stomacului (vagotomie)
– lărgirea deschiderii inferioare a stomacului (piloroplastie)
– secţionarea unei porţiuni din stomac dacă este nevoie (gastrectomie parţială)
Se poate reduce riscul de a dezvolta un ulcer dacă:
– se abandonează fumatul. Fumătorii trebuie să renunţe la fumat. Sunt mai susceptibili la dezvoltarea unui ulcer decât nefumătorii
– se evită unele tratamente. Trebuie evitate Aspirina, Ibuprofenul şi alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Daniela SCAFEŞ
