Studii efectuate recent au arătat că vinetele se situează imediat după varză în ceea ce priveşte acţiunea anticancerigenă. De regulă, nutriţioniştii recomandă legumele proaspete. Dar vinetele fac excepţie, ele îşi păstrează proprietăţile chiar dacă sunt preparate termic. Vinetele sunt legume pretenţioase la factorii de mediu, la căldură, apă, lumină şi hrană.
Astfel sunt sensibile la frig, culturile putând fi distruse de îngheţurile uşoare, iar vânturile puternice pot produce deprecierea fructelor. Vinetele solicită soluri fertile şi bine drenate cu o reacţie uşor acidă sau neutră.
Vânăta este o adevărată hrană pentru creier
Vinetele conţin un fitonutrient numit nasunin care protejează membranele celulelor împotriva radicalilor liberi. În testele efectuate pe animale s-a descoperit că nasuninul protejează lipidele din membranele celulelor creierului.
Sursă importantă de antioxidanţi
Potrivit cercetărilor, vinetele sunt bogate în compuşi fenolici. Acestea acţionează precum antioxidanţii, protejând împotriva stresului oxidativ, a infecţiilor cauzate de bacterii şi ciuperci.
Vânăta are proprietăţi antimutagenice (anti-cancer), antimicrobiene, anti LDL (colesterol „rău”) şi antivirale datorită conţinutului de acid clorogenic.
Benefică pentru sistemul cardiovascular
În testele efectuate pe animale s-a demonstrat că sucul de vânătă a micşorat colesterolul şi a relaxat pereţii vaselor de sânge, îmbunătăţind circulaţia sangvină. Lucrul acesta a fost posibil datorită nasuninului şi a fitonutrienţilor din vinete.
Protejează împotriva radicalilor liberi
Excesul de fier măreşte producerea de radicali liberi şi este asociat cu riscul apariţiei bolilor de inimă şi a cancerului. În perioada menstruaţiei femeile pierd fier şi riscul este scăzut în cazul lor. Mai expuse sunt în perioada de după menopauză.
Cristina Răscol
