O instanță a Tribunalului Gorj i-a dat dreptate unui elev de la Școala Gimnazială „Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu care, prin aparținătorul său, a dat în judecată unitatea de învățământ, Inspectoratul Școlar Județean Gorj și Ministerul Educației după ce, la debutul pandemiei, a fost lăsat repetent, deși nu a putut participa la orele on-line. Elevul a demonstrat instanței de fond că a fost în incapacitate de a participa la orele on-line ,,atât ca urmare a absenței cunoștințelor și abilităților de utilizare a aplicațiilor specifice, cât și ca urmare a lipsei suportului cadrelor didactice de profil și a dirigintelui (persoane cu responsabilități directe și legale în activitatea de asigurare a condițiilor pentru un acces egal la un învățământ nediscriminatoriu)”. Din acest motiv, elevul a fost lăsat, în anul școlar 2019-2020, corijent la trei materii și astfel repetent. Procesul este încă pe rol în faza de recurs.
Procesul început de minor, prin reprezentantul legal, a fost inițiat în august 2020 la Tribunalul Gorj ca instanță de fond. În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat, în esență, că, prin actul administrativ adresa nr. 1801 din 12.06.2020, emis de unitatea de învățământ din Târgu-Jiu, elevul a fost declarat repetent în anul școlar 2019-2020, ca o consecință a declarării situației de ,,corigent” la 3 discipline școlare, respectiv ,,limba română”, ,,limba engleză” și ,,matematică”. Elevul, prin reprezentantul legal, a criticat faptul că nu s-a luat în calcul starea obiectivă și specială în care se afla țara în perioada desfășurării activității școlare, respectiv stare de urgență și de pandemie, cu toate consecințele și implicațiile ce decurg din existența acestei stări excepționale. A susținut că în privința sa au fost aplicate reglementări ce vizau o stare de normalitate și care s-ar fi aplicat numai în condițiile unei stări de normalitate în desfășurarea sistemului de 
învățământ (așa cum a existat anterior stării de urgență), respectiv au fost aplicate dispozițiile Ordinului M.E.N.C.Ș. nr. 5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, deși, dată fiind starea de urgență și a prelungirii acestei stări (conform Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României), trebuia aplicat Ordinul M.E.C. nr. 4249/13.05.2020, act normativ emis pentru modificarea și completarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul M.E.N.C.Ș. nr. 5079/2016. În concret, reclamantul a invocat că, în mod greșit, pârâții nu au avut în vedere că activitatea on-line era cea aplicabilă pe perioada suspendării cursurilor, iar reclamantul a fost în imposibilitate de a avea acces la acest tip de activitate didactică, atât ca urmare a absenței cunoștințelor și abilităților de utilizare a aplicațiilor specifice, cât și ca urmare a lipsei suportului cadrelor didactice de profil și a dirigintelui (persoane cu responsabilități directe și legale în activitatea de asigurare a condițiilor pentru un acces egal la un învățământ nediscriminatoriu). A mai considerat reclamantul că, procedând în acest mod, pârâții i-au încălcat dreptul de acces la învățământ, fiind supus și unei discriminări reale, deoarece este de etnie romă, etnie caracterizată prin nivel de trai scăzut, excluziune socială, acces inegal la educație, locuință și servicii medicale, sens în care reclamantul a invocat neaplicarea art. 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în temeiul căruia Uniunea are obligația de a combate excluziunea socială și discriminarea, dar și ignorarea de către pârâte a drepturilor sociale înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene și în Carta Socială adoptată de Comunitatea și de Consiliul Europei.
Elevul rrom a solicitat sprijin, dar nu l-a primit!
Reclamantul a enumerat mai multe argumente în sprijinul necesității de a îmbunătăți situația educațională a romilor și a invocat strategiile și obiectivele Uniunii Europene privitoare la incluziunea școlară a acestora.
A solicitat reclamantul să fie valorificate din punct de vedere probator comunicările purtate cu colegii de clasă și cadrele didactice în mediul on line, din care rezultă că, deși a solicitat, a fost lipsit de sprijin și s-a aflat în imposibilitate de a participa la activitatea și la cursurile on line. Elevul a cerut astfel anularea actului administrativ emis de școală, în sensul anulării notelor (mediilor) acordate la disciplinele: ,,limba română” (corigent) – media semestrului II – 4 (patru), media anuală 4 (patru); ,,limba engleză” (corigent) – media semestrului II – 5 (cinci), media anuală 4 (patru); ,,matematică” (corigent) – media semestrului II – 4 (patru), media anuală 4 (patru), cu consecința înlăturării situației școlare „repetent în anul școlar 2019-2020”. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâților să organizeze și să asigure o nouă evaluare a situației școlare a reclamantului la disciplinele ,,limba română”, ,,limba engleză” și ,,matematică” și susținerea unor noi examene de corigență la disciplinele sus amintite, dar și obligarea pârâților să înscrie pe reclamant în anul școlar 2020-2021 în clasa a VI-a la aceeași școală gimnazială până la soluționarea definitivă a cauzei dedusă judecății. S-a mai cerut suspendarea efectelor juridice ale actului emis de școală și plata cheltuielilor de judecată.
Instituțiile de învățământ au considerat cererile neîntemeiate!
Atât ministerul, cât și IȘJ și școala nr. 4 au scris în întâmpinările depuse la dosar că solicitările elevului sunt neîntemeiate și nu trebuie să plătească cheltuieli de judecată deoarece copilul nu a suferit niciun prejudiciu. Pe fond, s-a susținut că unitatea școlară pârâtă nu i-a adus reclamantului niciun prejudiciu, că reclamantul s-a aflat în situație de corijență la 3 materii, acesta fiind motivul pentru care nu a promovat clasa, iar cadrele didactice au respectat regulamentul intern al școlii și legislația școlară, deoarece reclamantul a fost evaluat ritmic și corect, iar profesorii au demonstrat bunăvoință și dorința de a-i da șansa să promoveze, împrejurare care rezultă din faptul că reclamantul are la disciplina ,,limba română” un număr de 10 note pe semestrul I, dintre care 9 sunt note de 3 și de 4, situație care există și la disciplinele ,,matematică” și ,,limba engleză”. 
Unitatea școlară a mai susținut că la sfârșitul semestrului I reclamantul avea 3 corijențe. „În semestrul al II-lea, până la data suspendării cursurilor școlare, elevul reclamant a fost evaluat cu 3 note la disciplina ,,limba română”, cu 4 note la disciplina ”matematică” și cu 2 note la disciplina ,,limba engleză” și, întrucât elevul reclamant nu a participat la activitatea on-line nici în perioada suspendării cursurilor și nici în perioada ulterioară, nu a fost posibilă evaluarea elevului pe baza activităților on line, fiind aplicate dispozițiile art. 118 alin. 1 din Regulamentul-cadru aprobat prin Ordinul M.E.C.S. nr. 5079/2016 și încheiate mediile pe baza notelor acordate anterior. Pârâtul a solicitat instanței să aibă în vedere explicațiile furnizate de cadrele didactice cu privire la modul de evaluare a reclamantului, activitățile desfășurate on line și rezultatele școlare ale elevului reclamant. De asemenea, a învederat că profesoara dirigintă a pus la dispoziția părinților, prin intermediul secretariatului unității școlare, și a înștiințat părinții, cu privire la situația școlară la sfârșitul semestrului I și cu privire la situațiile de repetenție”, se arată în întâmpinare.
Tribunalul dă dreptate elevului!
Deși elevul, la momentul procesului, repeta clasa a V-a, instanța de fond decide că școala a tratat cu superficialitate situația școlarului. Instanță a constatat, mai precis, că elevul reclamant nu a participat la activitatea on-line, dar și că unitatea școlară a transferat în sarcina exclusivă a părinților activitatea de monitorizare a participării la cursurile școlare, fără însă a face dovada concretă a demersurilor realizate în relația cu familia elevului, respectiv fără a identifica situația în care se află familia acestuia, dacă locuiește sau nu cu părinții, dacă părinții au cunoștință despre noua modalitate de desfășurare a cursurilor școlare. Mai mult, instanța constată că, la data suspendării cursurilor școlare în format fizic, elevul reclamant urmase cursuri la disciplina ,,informatică și TIC” timp de un semestru și 2 luni, interval de timp considerat de unitatea școlară ca fiind suficient pentru ca elevul să-și 
fi însușit abilitățile tehnice necesare utilizării aplicațiilor informatice folosite de școală pentru învățarea on-line. Pe de altă parte, prin Instrucțiunea nr. 1156/25.04.2020, unitatea școlară pârâtă a decis că activitatea on-line se va desfășura utilizând platformele școlare Adservio și Google Classroom. Constată, de asemenea, instanța că unitatea școlară nu a făcut dovada comunicării către elevul reclamant și către părinții acestuia a niciunei informări cu privire la modul de utilizare a celor două platforme și nici nu a făcut dovada că în semestrul I și în cele 2 luni de activitate în format fizic din semestrul II elevii au fost instruiți, în cadrul disciplinei ,,informatică și TIC”, despre modul de utilizare a platformelor de învățare on line. Așa fiind, împrejurarea invocată de către unitatea școlară că elevul reclamant utiliza un telefon mobil pentru accesarea aplicației WhatsApp este neconcludentă în cauză, deoarece nu există identitate între platformele de învățare și aplicația amintită anterior, aceasta din urmă nefiind concepută pentru a putea susține un proces de învățare și evaluare, ci pentru a face comunicări scurte între participanții la o conversație. Totodată, instanța nu poate reține ca fiind concludentă nici apărarea promovată de unitatea școlară în sensul că valorificarea activității on-line nu s-a putut face din cauza părinților elevului, care au fost dezinteresați de situația școlară a acestuia, nu au participat la ședințele cu părinții și nu au luat măsuri pentru îndreptarea situației școlare a elevului. Procedând în acest fel, unitatea școlară a culpabilizat elevul reclamant pentru fapte ale părinților săi.
Procesul continuă! S-a făcut recurs
În raport de considerentele reținute, constatând că la data pronunțării hotărârii judecătorești elevul reclamant se află în curs de repetare a clasei a V-a, astfel încât nu poate, fără consecințe importante asupra educației sale, să fie promovat direct în semestrul al II-lea a clasei a VI-a, acțiunea va fi admisă în parte, cu consecința radierii mențiunilor privind starea de corigență și de repetenție, astfel cum rezultă din înscrisurile emise și deținute la unitatea școlară. Sentința de fond a fost atacată cu recurs. Pe 20 septembrie, o instanță a Curții de Apel Craiova admite recursurile și decide casarea sentinței de fond și rejudecarea dosarului. Cauză este repusă astfel pe rol la Tribunalul Gorj, dar în proces se derulează doar două termene, dosarul fiind în faza de judecată cu elevul reclamant tot în clasa a V-a, copilul repetând anul școlar 2019-2020. Un nou termen în dosar va avea loc în decembrie.
A.STOICA
