Educaţia…şi Lecţia de Viaţă – O carte valoroasă care istoriseşte trecutul unei localităţi!

1016

Corespondenţa se dovedeşte nu doar o posibilitate de transmitere a unor idei şi sentimente în relaţiile interumane sau un prilej de a nuanţa şi de a diversifica actul de comunicare, dar şi o modalitate sui generis de a rescrie istoria şi de a-i reda o dimensiune aparte, prin preocuparea susţinută de a fi readuse în actualitate unele evenimente care au trecut aproape neobservate sau care au fost ignorate prin indiferenţa şi prin omisiunea contemporanilor! De această dată, corespondenţa dintre domnul jurist Ion M. Ungureanu şi colonelul Gheorghe Cristescu, nepotul avocatului Constantin Dumitru Brătuianu, un om cu adânci rădăcini în istoria Ţicleniului, constituie o noutate prin felul de expunere şi prin corelarea unor evenimente care au ca numitor comun desluşirea rădăcinilor neamului şi trăinicia memoriei unor oameni care au avut posibilitatea de a-şi transmite ceva din savoarea inegalabilă a vieţii lor! Apărută la Târgu-Jiu în anul 2019, la Editura «Măiastra», cartea de faţă cuprinde în doar 30 de pagini atâtea informaţii şi relatări, încât ar trebui sistematizate pe probleme de referinţă şi de interes local, dar şi pe anumite direcţii de analiză istorică generală! Lucrarea cuprinde, în mare parte, mesajele transmise de către colonelul Gheorghe Cristescu domnului jurist Ion M. Ungureanu, un remarcabil primar al localităţii noastre, doar ultima scrisoare inserată în finalul cărţii reprezintă cuvintele de mulţumire ale fostului primar şi profunda recunoştinţă pentru interesul manifestat şi pentru dragostea pe care nepotul avocatului Constantin Dumitru Brătuianu a purtat-o localităţii de care l-au legat anii copilăriei sale!

Cartea merită inserată în totalitate în monografia Ţicleniului!
Cu siguranţă, cartea merită inserată în totalitate în monografia Ţicleniului, atunci când aceasta va fi redactată şi dacă va fi realizată! Poate că de multe ori, dificultatea evaluării efectelor unei anumite scrisori inserate în această carte, în care se prezintă o anumită situaţie sau o dorinţă de a fi împlinită, ei, bine, perspectiva de a elimina simpla divagaţie constă în faptul că numai printr-o atentă privire asupra cărţii de faţă se conturează şi se cristalizează însăşi informaţia ca opinie, pentru a fi remarcată şi personalitatea autorului. Dar, dincolo de însăşi percepţia cititorului, care este strict individuală şi care se detaşează de modul în care acesta interpretează mesajul subliminal referitor la fapte şi la evenimente trăite, pur şi simplu, prin trimitere la traumele psihice provocate de cutremurul devastator din 4 martie 1977, putem constata că şi referirile la numele dramaturgului Ion Luca Caragiale constituie elemente de interes deosebit, atent invocate în cărţişoara aceasta mare prin valoarea ei documentară! Considerăm că tocmai din această cauză se impune respectarea corespunzătoare a normelor, a formelor şi a regulilor care se cuvin respectate prin utilizarea unor expresii cu circulaţie generală în mediul de viaţă al locuitorilor Ţicleniului. Iar, după cum scrisorile se adresează unor persoane juridice sau fizice, fără îndoială, acestea alcătuiesc obiectul corespondenţei oficiale sau private, pentru a structura, desigur, felul în care domnul colonel Gheorghe Cristescu se adresează primarului localităţii sau omului de suflet care este domnul jurist Ion M. Ungureanu, acest pasionat al scrisului şi un suflet de aur! Cartea prezentată, restrânsă ca volum, aşa cum am precizat, conţine şi o serie de imagini-document referitoare la locurile şi la oamenii de odinioară din viaţa localităţii noastre. Desigur, importanţa activităţii de corespondenţă dintre fostul edil al Ţicleniului şi nepotul avocatului Constantin Dumitru Brătuianu reprezintă şi un element de bază pentru stabilirea relaţiilor dintre persoane fizice şi persoane juridice care sunt obligate să-şi rezolve anumite probleme în comun, dar şi prin eforturi individuale, aşa cum a fost efortul domnului colonel Gheorghe Cristescu, de a cerceta documentele de arhivă. Tocmai din acest motiv, domnul jurist Ion M. Ungureanu spune cu sinceritate: ,,Cele relatate în scrisori, precum şi discuţiile telefonice cu regretatul colonel Gheorghe Cristescu, documentele ce mi le-a trimis constituie valoroase istorisiri despre trecutul localităţii noastre şi al oamenilor săi, îndeosebi pentru generaţiile viitoare”, mai ales că această mărturisire, autorul o face pentru a oferi posibilitatea consemnării scriptice a unei activităţi care permite corelarea scrisorilor ce privesc o anumită problemă, prin definirea unui ciclu de corespondenţă care devine o importantă sursă de documentare pentru constituirea unui fond arhivistic de certă valoare! În esenţă, cartea de faţă demonstrează că există, fără îndoială, numeroase corespondențe între creații aparținând unor epoci diferite, dar, acestea, nu se pot identifica în semnificația lor, decât prin apropierea dintre oameni, mai ales acei oameni care empatizează şi au ce să-şi transmită unul celuilalt! De multe ori, întrebarea care se pune în privința istoriei unei localităţi este de felul acesta: ce reprezintă această localitate şi cât de complexă este istoria ei? Răspunsul, fără doar și poate, se dovedeşte unul, pe cât de simplu, pe atât de complex! În orice moment al dialogului prin corespondenţă al celor doi protagonişti, pare că acela care se află mai departe şi trăieşte doar prin amintiri, dar, simte cu ardoare chemarea spre Ţicleni, e domnul colonel, dovedind cu prisosinţă acest lucru, în timp ce domnul jurist şi bunul meu prieten, pe care îl alint cu apelativul de «Nea Ion», fiindcă e mai mare decât mine, se dovedeşte mai pasionat decât mine, în ceea ce face cu atâta dăruire! După lectura atentă a cărţii, am descoperit faptul că se poate afirma, într-o primă fază, că istoria localităţii mele natale este o secvență de evenimente istorice întâmplate și încheiate în dorinţa de a le continua pe mai departe. Dar, cu cât impactul acestora este mai mare, adică, unda de șoc se întinde tot mai departe în timpul și spațiul cultural-social, cu atât evenimentul este considerat a fi mai important și, ca atare, demn de cercetat pe baza documentelor de arhivă!

Cartea se pliază în chip fericit pe efortul de a desluşi semnificaţia înscrierii istoriei localităţii noastre pe o interesantă cale de interpretare!
Nu aş putea încheia comentariul acestei cărţi, fără să amintesc despre momentul în care domnul jurist Ion M. Ungureanu a discutat cu d-na Aurica Brătuianu, a doua soţie a avocatului Constantin Dumitru Brătuianu, tocmai ca o dovadă că o altă posibilă interpretare este aceea că istoria reprezintă o serie de evenimente care doar aparent au legătură cauzală între ele! De fapt, ele nefiind condițonate în vreun fel sau altul de legea necesității cauzale, ca un semn că istoria, din acest punct de vedere, reprezintă un șir aproape nesfârşit de întâmplări între care nu există un raport de tip cauză – efect. În concluzie, cartea sugestiv intitulată: «CORESPONDENŢA DINTRE ION M.UNGUREANU ŞI COL. GHEORGHE CRISTESCU (Nepotul avocatului Constantin Dumitru Brătuianu)» se pliază în chip fericit pe efortul de a desluşi semnificaţia înscrierii istoriei localităţii noastre pe o interesantă cale de interpretare a termenului «istorie», ca fiind suma evenimentelor petrecute cândva și pătrunse în memoria colectivă, cu precizarea, desigur, că o astfel de interpretare poate fi atacată, fiindcă, ceea ce pătrunde în memoria colectivă, deseori devine o simplă temă de discuție a cărei esență este ideea în sine prin tema dezbătută, iar nu elementele care au dus la petrecerea unor fapte şi întâmplări pe care autorul cărţii le face să fie mereu vii în conştiinţa urmaşilor!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here