La 15 martie 2012, ar fi trebuit să împlinească 80 ani, dar se împlinesc 7 ani de când, în ziua de Buna Vestire, Dumnezeu a decis să-l ia dintre noi. A fost un om al echilibrului, un om bun, altruist, raţional, demn şi vertical, care nu a pregetat să-şi ajute semenii necondiţionat.
Tată, soţ şi bunic excepţional, iubitor, drept, intransigent şi blând în acelaşi timp. Familist model, Victor D. Banţa a avut o familie reuşită. Soţia, Sanda,i-a dăruit doi fii, Leonard şi Victor. Victor D. Banţa s-a născut într-o familie de oameni săraci cu cinci copii, în comuna Bobu (azi Scoarţa). A fost persecutat politic aproape 15 ani atât în timpul anilor de liceu, în armată, în studenţie, cât şi ca angajat în industria extractivă petrolieră, pentru că tatăl şi fraţii lui mai mari, făcuseră politică ţărănistă sau liberală înainte de 1948. „Cadriştii”, multă vreme nu l-au lăsat să promoveze în carieră ori să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ superior, fiindcă a făcut parte dintr-o familie cu elemente „reacţionare”. Din cauza acestui fapt, la 18.07.1952 a fost încorporat în Armata Română la muncă forţată timp de 3 ani şi 3 luni pe şantierele muncitoreşti ale Republicii Populare Române. Toţi aceşti ani de persecuţie i-au brăzdat urme adânci în suflet. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti – Facultatea de Economie Generală, în anul 1963 a devenit economist diplomat şi apoi a fost primit în partidul comunist. Prin muncă, profesionalism şi abnegaţie, ca angajat în industria petrolieră, a fost promovat şef Serviciu Planificare la Schela de Extracţie Bâlteni, apoi la Schela de Extracţie Ţicelni. După câţiva ani, a fost avansat şef Serviciu Organizarea Producţiei şi a Muncii la Trustul de Extracţie Petrolieră Tg-Jiu unde a dus cu succes la îndeplinire mai multe sarcini de management. Începand cu data de 01.12.1968 – imediat după ce România a fost reorganizată administrativ şi până în 15.08.1973 şi-a desfăşurat activitatea ca secretar politic cu probleme economice în cadrul Consiliului Municipal Tg-Jiu şi apoi în cadrul Consiliului Judeţean Gorj. Sub mandatul şi bagheta lui au fost înfiinţate şi/sau modernizate cele mai importante unităţi economice din Tg-Jiu şi Gorj. A contribuit în acest mod la naşterea, formarea şi construirea municipiului reşedinţă de judeţ, Tg-Jiu şi a judeţului Gorj, ca unităţi administrative noi create, în primii 5 ani după reorganizarea administrativă a României din 1968. Şi-a dedicat toată viaţa muncii, iar după ce nu a mai îndeplinit o funcţie politică a fost numit inspector general – de aceea i se spunea „Generalul” – în cadrul Ministerului de Finanţe – Inspecţia Teritorială Financiară de Stat Gorj, ulterior Direcţia de Control Financiar de Stat – până în data de 01.01.1998 când a fost pensionat. După Revoluţia din decembrie 1989, având o mare experienţă politică, administrativă şi economică şi fiind apreciat ca un recunoscut finanţist, a declinat toate ofertele partidelor pentru orice funcţie politică, întrucât a considerat că e nedemn să mai fie membru al altui partid după ce fusese mebru al PCR. Datorită gândirii strategice, experienţei şi profesionalismului de care a dat dovadă, a fost numit multă vreme după Revoluţia din 1989 reprezentantul Ministerului de Finanţe în Consiliul Împuterniciţilor Statului în cadrul Regiei Autonome a Lignitului Tg-Jiu (azi SNLO) precum şi în Adunările Generale ale Acţionarilor ale unor importante întreprinderi Gorjene. Victor D. Banţa a avut o structură puternică şi o gândire liberă şi constructivă. A generat mereu plus valoare intelectuală şi şi-a dedicat întreaga viaţă Gorjului şi gorjenilor.
M.P.
