În partea de nord-est a Gorjului aproape de limita ce separă munţii Parâng de Căpăţânii, cei ce doresc să cunoască un fenomen interesant legat de modelarea carstului de bară calcaroasă au la dispoziţie sistemul carstic Cheile Galbenului-Peştera Muierilor.
Acesta a fost transformat de-a lungul milioanelor de ani de râul Galbenul peştera Muierilor fiind de fapt un fost meandru al acestuia ce a suferit modificări în timp odată cu cheile.
Prezentare
Peştera Muierilor este o cavitate polietajată cu galeriile dispuse pe trei nivele. De-a lungul vremii a fost bănuită existenţa unui al patrulea nivel, peştera a fost explorată sistematic dar nu a fost găsită încă joncţiunea. Până la ora actuală lungimea totală a galeriilor peşterii însumează 3566 m cu o denivelare de 57 m. Partea vizitabilă cuprinde o parte a etajului superior şi este în lungime de aprox. 700 m restul galeriilor constituindu-se în rezervaţie ştiinţifică. Cavitatea a fost locuită încă din paleolitic dovadă fiind uneltele de silex precum, fragmentele de ceramică şi osemintele umane descoperite aici.
Ipoteză
Dar de ce se bănuieşte existenţa unui al patrulea nivel în peşteră şi cum s-a ajuns la această concluzie? Pentru aceasta este necesar să facem o incursiune în trecut şi să încercăm să dăm explicaţii la fenomenele ce au afectat pe atunci Europa şi implicit teritoriul ţării noastre. Cu mult timp în urmă s-au înregistrat răciri puternice ale climei însoţite de o expansiune a gheţarilor ce în unele perioade au acoperit până la 40% din suprafaţa terestră. Aceste fenomene numite faze glaciare au fost patru la număr separate prin perioade de timp numite de specialişti interglaciare în cadrul cărora clima s-a mai încălzit iar gheţarii s-au retras.
Glaciaţiuni
În Europa fazele glaciare au fost denumite Gunz, Mindel, Riss şi Wurm pentru ca specialiştii din America de Nord să le numească mai pitoresc respectiv Nebraska, Kansas, Ilinois şi Winconsin. Alternanţa fenomenelor mai sus menţionate a avut efecte puternice asupra întregului glob pământesc determinând modelarea scoarţei terestre şi implicit existenţa florei şi faunei.
Relieful ţării noastre a resimţit şi el din plin rigorile climatului glaciar. Din cauza gerului ploua puţin iar rocile erau supuse unui accentuat proces de sfărâmare. Cursurile de apă erau pline de prundiş pe care apa nu îl putea transporta din cauza nivelurilor scăzute şi atunci eroda în lateral lărgind albia. În fazele interglaciare apele având nivelul mai mare îndepărtau stratul de prundiş adâncind albia. Ceea ce s-a întâmplat în exterior a avut loc şi în interior respectiv în cavităţile formate pe 
bare calcaroase ca în cazul peşterii Muierilor ciclurile îngheţ-dezgheţ contribuind la adâncirea ori eroziunea pe orizontală a galeriilor aflate în formare.
Teorie
Aceasta este concluzia la care a ajuns profesorul Alfred Bogli în urma unor ample cercetări în zone carstice care au inclus şi perimetre din Carpaţii Meridionali . Teoria glaciaţiunilor elaborată de acesta după finalizarea studiilor arată că modificările din exterior cauzate de temperatură au fost în strânsă legătură cu transformările din interior în cavităţile care la acea vreme se formau. Punându-şi 
în practică teoria au fost făcute o serie de descoperiri remarcabile în speologie cea mai importantă fiind identificarea celui de-al patrulea etaj al peşterii Holloc din Austria, printre cele mai adânci din lume.
Cercetări
Revenind la sistemul carstic Cheile Galbenului – Peştera Muierilor pentru găsirea etajului a cărui existenţă teoretică a fost demonstrată prin teoria glaciaţiunilor din decantarea informaţiilor cunoscătorilor zonei precum şi a montaniarzilor ori a speologilor ar trebui acţionat în două direcţii ipotetice: urcarea pe culmea Gabra pe o potecă ce porneşte din apropierea ieşirii din peşteră şi de unde cu puţin efort se poate ajunge la peşterile Pârcălabului, Corbului ori Vulpilor şi căutarea ipoteticei joncţiuni cu peştera Muierilor. O a doua ipoteză ar fi cercetarea peşterii Iedului în special în zona celor două puţuri care ar putea oferi joncţiunea cu galeriile inferioare ale peşterii Muierilor legătură ce astăzi ar putea fi colmatată.
Speranţe
Părerea multora este că acest sistem carstic ar mai putea oferi surprize dovadă fiind cavitatea ce a fost descoperită cu câţiva ani în urmă pe versantul stâng al cheilor şi care ar putea fi în legătură cu sistemul de fisuri verticale din Plaiul Sohodolului sau chiar cu Cheile Olteţului aflate în vecinătate.
Mugurel Petrescu
