Preşedintele Asociaţiei Patronatului Medicilor de Familie (AMPF) Gorj urma să aibă marţi o întâlnire cu ministrul Sănătăţii. Reuniunea a avut loc marţi la Bucureşti, fiind invitaţi reprezentanţii medicilor de familie din întreaga ţară. Din judeţ, la această întâlnire a fost invitat doar Mihai Moisescu, preşedintele AMPF Gorj. Însă acesta nu a acceptat participarea la această întâlnirea din două motive. Unul ar fi că, în opinia sa, întâlnirea ar fi fost o nouă „bifă” la calendarul întâlnirilor pe care Ministerul Sănătăţii le are în mod formal cu diverşi actori ai pieţei serviciilor de sănătate iar al doilea că solicitările APMF Gorj privind conţinutul titlurilor III, VII, VIII nu se regăsesc în viziunea conducerii Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie(FNPM) şi a conducerii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei-Medicină Generală(SNMF).
Marţi la un hotel din capitală s-a desfăşurat o întâlnire a ministrului Sănătăţii cu reprezentanţii medicilor de familie din întreaga ţară. Tema dezbaterilor a fost Legea Sănătăţii. La întâlnire a participat şi Constantin Cârstea, vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România. A fost o întâlnire de lucru pe marginea proiectului Legii Sănătăţii, dar şi a altor probleme care sunt actuale pentru această specialitate. În ceea ce priveşte Legea Sănătăţii, punctele aflate în discuţie şi care au fost abordate marţi s-au referit la: elaborarea ghidurilor de practică, care vor fi apanajul organizaţiilor profesionale în colaborare cu comisia de medicina familiei din Ministerul Sănătăţii; propunerea de introducere în lege, a procentului de finanţare a sănătăţii de minimum 6% din PIB, procent minim în UE; probleme legate de calitatea de asigurat a pacienţilor, privind atât funcţionarea cu multiple erori a sistemului informatic, cât şi a problemele legate de colectarea banilor de la asiguraţi; corectarea articolelor legate de comisia specială judeţeană care reglementează numărul cabinetelor, a cărei componenţă şi funcţionare vor fi reformulate; plasarea în viitoarea lege a Sănătăţii a subcapitolelor legate de asistenţă medicală comunitară şi medicina şcolară la titlul Sănătatea Publică, în loc de titlul unde sunt tratate în prezent, la medicina de familie – la acest punct se va pune accent pe implicarea comunităţii prin reprezentanţii din autorităţile locale.
Dreptul pacientului de a alege furnizorul de servicii medicale
O altă dezbatere a fost legată de formularea actuală a grupurilor de practică prevăzute în lege, care va fi refăcută, punându-se accentul pe managementul de caz pe boală cronică. Au existat clarificări privind titlul VII, legat de asigurările de sănătate, necesitatea prezenţei în lege a unor articole care să asigure dreptul pacientului de a-şi alege furnizorul de servicii medicale şi evitarea discriminărilor. S-a mai discutat şi despre reglementarea participării la consultarea şi negocierea actelor normative care au legătură cu medicina de familie, a organizaţiilor patronale şi a celor profesionale reprezentative la nivel naţional şi despre alcătuirea pachetului de bază care este un proces extrem de laborios, necesitând mai multe mecanisme şi nu a fost încă definit. S-au mai discutat probleme legate de sincopele în efectuarea plăţilor către centrele de permanenţă şi posibilităţi alternative de acordare a serviciilor care să asigure continuitatea asistenţei medicale. De asemenea s-a abordat ameliorarea birocraţiei excesive, a unor prevederi administrative, care duc la afectarea timpului alocat actului medical şi uneori la costuri absurde (avize, autorizaţii, evaluări costisitoare). Concluzia discuţiei a fost aceea că varianta actuală de proiect este net superioară, dar mai este nevoie de numeroase modificări la lege.
Andrada Bărăitaru
