Povestea iilor de la Dragotești, cusute în timpul Primului Război Mondial

1125

La sfârșitul săptămânii trecute, comuna Dragotești a îmbrăcat straie de sărbătoare, cu ocazia zilei dedicate Iei românești și a Sânzienelor. Fiind la prima ediție, evenimentul cultural „Povestea iilor de la Dragotești” a fost organizat de Școala Gimnazială „Ion Vâlceanu” din localitate, sub egida Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu”.

La Dragotești, în Gorjul istoric și pitoresc, tradițiile vremurilor de altădată sunt păstrate cu sfințenie și astăzi. Zestre de preț, ia, numită și cămașă cu altiță, este cea mai cunoscută și, cu siguranță, cea mai reprezentativă piesă a costumului tradițional românesc.
Bătrânele satului povestesc de fiecare dată când au ocazia, cum mamele sau bunicile lor, fete fiind, își coseau ia pe care aveau să o poarte apoi la hora din sat, la sărbători sau la măritiș, de cele mai multe ori în mare taină, pentru ca nimeni să nu poată copia modelele, urmând ca mai apoi, iile împreună cu povestea lor spusă cu ajutorul acului de cusut, să fie oferite în dar generației viitoare.
Doamna prof. Angelica Necșulea organizatoarea evenimentului „Povestea iilor de la Dragotești” ne-a vorbit la sfârșitul manifestării despre semnificația acestuia și cum în urmă cu 100 de ani, „în așteptarea flăcăilor plecați pe drumul biruinței, în marele război din 1916, fetele de măritat își ostoiau dorul, cu speranța reîntoarcerii celor dragi acasă, țesându-și ii pe care să le poarte în ziua nunții. Dar cum războiul nu i-a iertat pe toți, în ceasul izbânzii doar o parte din flăcăii satului s-au reîntors, s-au căsătorit și au întemeiat familii. Iile cusute cu migală, trudă și adeseori cu lacrimi, au fost apoi purtate atât de fetele împlinite în dragoste, cât și în amintirea celor care nu s-au mai întors niciodată.
Astăzi, la Dragotești, pe meleagurile unde în 1917 eroul învățător Victor Popescu alături de partizanii săi au luptat împotriva ocupației germane, iile cusute în urmă cu o sută de ani sunt purtate cu mândrie de nepoatele și strănepoatele celor care le-au dăruit din generație în generație, cu urări de iubire, protecție și sănătate.”

Un proiect cultural necesar pentru comunitate
Ia românească are în prezent o zi dedicată, data de 24 iunie, marcată drept Ziua Universală a Iei. Această zi este serbată în peste 50 de țări, sute de orașe și localități. Nu este o întâmplare faptul că data acestui eveniment coincide cu o sărbătoare importantă a românilor, respectiv Sânzienele, deoarece ia are brodate simboluri magice, destinate să o apere pe cea care o poartă.
Despre proiectul cultural „Povestea iilor de la Dragotești”, domnul prof. Andrei Popete Pătrașcu, din partea Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu”, ne-a declarat că: „evenimentul organizat de către elevele și cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale „Ion Vâlceanu” din Dragotești, se dorește un omagiu adus acelora care în urmă cu o sută de ani au cusut aceste „nestemate” populare, precum și eroilor din Dragotești pentru care țara a fost sfântă și au iubit-o mai mult decât propria lor viață și fericire. Un astfel de proiect, prin care portul popular de la Dragotești este promovat în context național, era mai mult decât necesar. În Gorj sunt multe alte comunități păstrătoare de tradiții și obiceiuri, pe care oameni cu sufletul mare, dascăli pentru care tradițiile sunt reper și constituie piatră de temelie în educația generației de mâine, este imperios necesar să le readucă la viață.”
Le-au fost alături organizatorilor, la reușita evenimentului de la Dragotești, Cristian Drăgoescu – fotograf, Claudia-Iuliana Ghinoiu – editare & art design, prof. Cosmin Marian Necșulea – director Școala Gimnazială „Ion Vâlceanu” din Dragotești, prof. Silvia Ancuțeru, înv. Ionel Bălan Pagnejer, d-na consilier local Ionela Buda și elevele: Negovan Ioana Luiza, Goșa Maria Larisa, Staic Maria Minodora, Popescu Maria Violeta, Cârciu Elena Marelisa, Buşoi Valentina, Goșa Mădălina, Baloșin Adriana, Lupuleț Aida, Buda Alexia, Negovan Amalia Roberta, Tănasie Bianca, Rușeț Nicoleta.
Minodora Sucea

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.