Andrei Novac, un tânăr poet, este una dintre vocile culturale care încearcă să se facă auzite în judeţul nostru.
În ce măsură se poate realiza acest lucru în Gorj, care sunt condiţiile şi totuşi, ce nu merge bine din punct de vedere cultural şi mai ales literar, toate aceste probleme sunt prezentate în interviul următor, în care Andrei Novac face o radiografie obiectivă a fenomenului cultural local.
REP: Eşti un poet tânăr, cu idei proaspete. Ai vrut să participi la concursul pentru obţinerea postului de director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Târgu-Jiu dar nu ai fost lăsat pe motiv că nu ai suficientă experienţă în domeniu. Dacă ai fi reuşit totuşi să participi, care sunt ideile pe care le-ar fi conţinut proiectul tău de management?
A.N.: Nu cred că trebuia schimbat ceva, cred că trebuiau făcute, în primul rând, mai multe lucruri care nu au fost făcute până acum. În primul rând trebuia promovată mult mai mult literatura din Târgu-Jiu şi din judeţul Gorj pentru că aşa cum se ştie probabil, nu se face nimic pentru scriitori, unii dintre ei din păcate nici nu mai sunt printre noi şi care au o substanţă destul de puternică în ceea ce priveşte literatura de calitate. Puteau fi aduşi în faţă mult mai mult pentru că la momentul de faţă literatura Târgu-Jiului nu prea există la nivel naţional. Trebuia, printre alte lucruri, pusă la punct şi o revistă de literatură, de cultură. Avem una la nivelul judeţului care, la momentul de faţă, nu se ridică la nivelul unei reviste naţionale. Tocmai pentru că sunt foarte puţini scriitori din afară care sunt colaboratorii acestei reviste. Din câte ştiu, acum revista apare cu sprijinul Consiliului local şi al Primăriei, aşadar apare din bani publici. Apărând din bani publici, ar trebui să existe un interes mai mare în a-şi atinge scopul, adică în a ajunge la mult mai mulţi oameni. Într-o mare măsură ar trebui să acopere o paletă mult mai largă pentru a stârni un interes. Asta înseamnă mult mai multă cronică de artă, cronică de teatru.
REP: Ca om de cultură şi prin prisma faptului că ai participat şi la festivaluri organizate în alte oraşe, cum ţi se pare că este privit Gorjul din punct de vedere cultural şi, în special, literar?
A.N.: Din punct de vedere literar, Gorjul nu prea există, din păcate. Au existat şi există câţiva oameni care sunt membri ai Uniunii Scriitorilor, îl avem pe Gheorghe Girgurcu, dar asta nu este de ajuns. Gorjul, din punct de vedere literar nu există pentru că Gheorghe Grigurcu nu s-a născut la Târgu-Jiu. Nici Valentin Taşcu. Şi atunci trebuie să discutăm despre literatură care să provină de aici şi deocamdată nu există.
REP: Din ce cauză? Care crezi că sunt motivele? Nu avem oameni de literatură sau nu sunt promovaţi suficient?
A.N.: Avem oameni. Sunt câţiva scriitori remarcabili la Târgu-Jiu care nu sunt promovaţi suficient. Avem oameni care încă mai trăiesc şi îi avem şi pe cei care au trăit înaintea noastră. Şi sunt două – trei nume de luat în seamă. Arthur Bădiţa, de exemplu. Ar trebui promovat mult mai mult dar nu este. Din punctul meu de vedere este unul dintre cei mai buni. Ar trebui făcute mult mai multe lucruri. Nu există lecturi publice la Târgu-Jiu, să se implice scriitorii. Se pot face lecturi care să privească şi opera celor care nu mai sunt.
REP: Crezi că la Târgu-Jiu există public pentru astfel de manifestări? Ar merge târgujianul la o lectură publică?
A.N.: Şi pentru spectacolul de muzică şi poezie „Blues Poems”, realizat de Mike Godoroja & Blue Spirit şi poetul Dan Mircea Cipariu se spunea că nu vor fi spectatori şi au venit 500 de oameni în sală. Ar exista public dar publicul trebuie să mai fie şi educat, trebuie să îi oferi evenimente. În măsura în care nu oferi nimic nici nu poţi să ai pretenţia să îşi dorească astfel de lucruri. Există tot felul de conferinţe organizate de Microsoft, spre exemplu, în oraşele mari şi ar putea fi atras şi Târgu-Jiul în astfel de lucruri, pentru că aparent par nişte lucruri foarte greu de făcut dar nu este aşa deloc. Biblioteca ar putea face aşa ceva şi ar fi vorba despre parteneriate realizate atât cu instituţii publice cât şi cu bani din domeniu privat.
REP: Toată lumea se plânge, la nivelul instituţiilor publice, de lipsa banilor. Este un an de criză, bugetele sunt mici. Crezi că ar exista, însă, în domeniul privat oameni dispuşi să investească sau, mai bine spus, să sponsorizeze aşa ceva?
A.N.: Da şi am un exemplu foarte bun. Este probat. Când am făcut Festivalul de literatură „Valentin Taşcu”, jumătate din bani au venit din mediul privat şi nu cred că este foarte greu să faci un parteneriat cu un restaurant sau un hotel care să asigure cazarea unei persoane pentru o noapte. Bineînţeles, pentru asta trebuie să îţi dai toată silinţa, să vorbeşti cu oamenii, să le explici proiectul, să îi implici emoţional într-un fel, să realizeze că pot ajuta. Şi atunci Târgu-Jiul ar intra, oarecum, într-un circuit adevărat al cărţii. Acum nu există un circuit al cărţii.
REP: Ce ar fi însemnat pentru tine postul de director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”?
A.N.: A fost o provocare pentru mine, nu-mi doream neapărat acest post dar îmi doream să arăt că se pot face aceste lucruri de către cineva care are energia să producă o schimbare semnificativă. Se pot face multe lucruri şi pe lectură publică, o serie de campanii de promovare a literaturii. Aici, la Târgu-Jiu, nu există niciun mod public de a promova lectura, nu există spaţii, nu există baruri, cafenele de talia celor din oraşele mari. Tot timpul, de când am terminat facultatea şi am venit aici am încercat să atrag oameni de cultură din afară. Dar interesul este foarte scăzut. Membrii Uniunii Scriitorilor de aici, şi acesta este un exemplu, nu participă la manifestări care implică oameni din afară.
REP: Crezi că este vorba despre o autosuficienţă? Este un cerc închis?
A.N.: Da, eu am încercat să aduc oameni din afară şi cei de aici nu vin, nu vor să socializeze. De altfel aici, la Târgu-Jiu, există şi o reprezentanţă a Uniunii Scriitorilor care nu au absolut nicio manifestare. Nu există nicio voce culturală a zonei, pur şi simplu nu există, pentru că nu se promovează, nici pe ei nici pe alţii. Un alt motiv pentru care Târgu-Jiul nu are o clasă culturală e dispreţul pe care îl aplică oamenilor care într-adevăr au încercat să ridice nivelul. Şi un exemplu clar este domnul Valentin Taşcu. A ajutat la realizarea filialei Uniunii Artiştilor Profesionişti de la Târgu-Jiu, a înfiinţat secţia de artă de la Universitatea „Constantin Brâncuşi”, a sprijinit mişcarea teatrală şi asta doar aşa, într-o enumerare mai mult decât fugară. Şi, ca o ironie a sorţii, sprijinul cultural se materializează şi după aproape doi ani de când nu mai e, prin donaţie de carte din Franţa. Această donaţie a ajuns săptămâna trecută în Târgu-Jiu şi meritul pentru ea este în totalitate al domnului Taşcu. O dovadă a acestui dispreţ este faptul că din decembrie anul trecut, când conducerea Universităţii „Constantin Brâncuşi” a promis, în cadrul Zilelor „Valentin Taşcu”, că unul dintre amfiteatre va primi numele lui Valentin Taşcu, nu s-a întâmplat nici până acum (în condiţiile în care o parte din donaţia de carte de artă venită din Franţa a ajuns la universitate).
REP: Ce planuri are omul de cultură Andrei Novac pentru viitorul apropiat?
A.N.: Mi-am propus ce îmi propun de fiecare dată, să scriu din ce în ce mai bine şi să pot promova literatura, muzica, teatru de calitate.
Dorina CIOPLEA
