Titlul de mai sus, extras dintr-o poezie eminesciană, ne sugerează conotaţia metaforică a cuvântului „lilieci” ca în volumul sorescian, ceea ce ne-a îndreptăţit ca, în preajma Moşilor de Vară din acest an, să pomenim atât iniţiatorii mişcării culturale „Eminescu la Floreşti”, care ne-au părăsit în jumătatea de secol ce s-a scurs de la „moşirea” ei şi 137 de ani de la şederea lui Eminescu în această floare a toponimiei româneşti.
Ar fi o ingratitudine din partea noastră să nu-i pomenim pe cât posibil, cu gânduri de pioasă recunoştinţă şi înaltă consideraţie, şi pe cei care au participat la acţiunile trianuale, dar s-au dus lângă Luceafăr (15 ian., 15 iun.şi 8 nov.), prin: comunicări ştiinţifice atât la Floreşti, cât şi la Simpozionul naţional din Tg-Jiu, şi prin manifestări omagiale cu versuri şi muzică etc.
Mentorul celei mai ample mişcări culturale desfăşurate vreodată pe Valea Gilortului, prof. LIVIU POENARU, a plecat lângă Luceafăr acum câţiva ani de pe strada… Mihai Eminescu, din Filiaşul cu reperele gara şi oficiul poştal pentru marele oaspete gorjean din sec.al XIX-lea. Centrul de Cultură al judeţului nostru l-a omagiat prin publicarea ultimei sale cărţi, „File din istoria Gorjului”, iar prietenii şi edilii filieşeni au ridicat un bust al Marelui Creator, lângă gară şi poşta lui, cu menţiunea „Liviu Poenaru, iniţiatorul manifestărilor omagiale «Eminescu în Oltenia»”.
Din Bucureştiul Creatorului Suprem au venit la manifestări: Petre Popescu Gogan, Gheorghe Gârdu, Gabriel Bacovia, Cornelia Ştefănescu, Jeana Morărescu, Vasile Blendea etc., iar din capitala Olteniei (Bănie au venit Ioan Anastasia, Alexandru Olaru cu soţia, Nicolae Belu cu soţia, Marin Beşteliu, Romulus Diaconescu, C-tin Dumitrache, Sabin Borcan, Romeo Popescu etc.
Fostul secretar de redacţie al „Gorjeanului”, Octavian Ungureanu (octogenar şi veteran de război), venea de la Piteşti, iar din Mehedinţi, la vârsta de peste 95 de ani, venea renumitul folclorist, pr. Gheorghe Dumitrescu – Bistriţa, şi avocatul Nicolae Fuiorea.
Împovărat de vârstă şi de anii grei de temniţă, din Drăgăşani, venea cercetătorul (istoric) pr. Dumitru Bălaşa, preşedintele de onoare al Societăţii „Eminescu la Floreşti”, cu o mare veneraţie pentru marele Creator. Din oraşul lui Brâncuşi, participau asiduu, George Manoniu, jurnalistul „Gorjeanului”, Jean Cănăvoiu, Alexandru Doru Şerban (redactorul şef al Almanahului citat), Artur Bădiţa, Ion Tarbac, Victor Barbu, iar din Ţicleniul vecin veneau Nicolae Diaconu (brâncuşolog şi poet) şi Miron Dobroiu.
Din Stoina de peste deal, au frecventat anual Virgil Ivănescu şi Constantin Hobeanu, însoţiţi de râuri de elevi peste coama dealurilor.
Din Turburea vecină au participat Dumitru Dumitraşcu şi Eugen Paralescu.
Dintre localnici, o pomenim pe Elvira Popescu şi aprindem o lumânare pentru iniţiatorii Constantin Maria şi Gheorghe Vasilescu (soţul d-nei primar), intraţi de curând în lumea celor drepţi. Poate o placă comemorativă cu aceste nume va exista pe viitor.
Aşează-le, Doamne, sufletele acolo, lângă Cel Iubit Atât de Mult!
Încheiem cu un vis neîmplinit al fostului director al bibliotecii Academiei, Petre Popescu – Gogan.
Bibliografie, Almanahul „Mihai Eminescu la Floreşti”, red.şef Al. Doru Şerban, Edit. Ager, 2000
Prof. Virgil Cercelaru, Vicepreşedinte al Societăţii Culturale „Prietenii lui Eminescu la Floreşti”
